Cât a crescut datoria externă totală a R. Moldova și cine este principalul creditor

Sursa foto: Pexels
Datoria externă totală a Moldovei a crescut în nouă luni ale 2024 cu 54,36 milioane dolari (+0,5%), ajungând la 10,17 miliarde dolari la sfârșitul lunii septembrie, arată date ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).
Potrivit BNM, raportat la PIB-ul țării, la sfârșitul lunii septembrie 2024 datoria totală a țării a constituit 57%, în scădere cu 4,2 puncte procentuale față de situația de la sfârșitul anului 2023 și cu 10 puncte procentuale față de începutul anului 2023.

FMI rămâne principalul creditor al statului

Conform datelor preliminare, datoria externă publică a reprezentat 39,4 la sută din totalul datoriei externe, însumând 4,01 miliarde de dolari, în creștere cu 189 milioane de dolari (+4,9 la sută de la începutul anului).

La finele trimestrului III 2024, principalul creditor al statului a fost Fondul Monetar Internațional cu o pondere de 32,3 la sută în totalul datoriei publice (1,29 miliarde de dolari), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 27,4 la sută sau 1,1 miliarde de dolari și Banca Europeană de Investiții cu 12,1 la sută (484,30 milioane de dolari.

Potrivit BNM partea predominantă din acestea a constituit-o datoria de stat directă.

Principalii creditori sunt organismele internaționale (3,51 miliarde de dolari, în creștere cu 4,6 la sută față de 31.12.2023), în timp ce guvernele altor țări au creditat cu 363,61 milioane dolari (cu 7,2 la sută mai mult), cea mai mare pondere revenindu-i Guvernului Franței, urmat de Guvernul Japoniei.Datoria externă privată, în scădere cu 2,1%

Datoria externă privată la finele trimestrului III 2024 a constituit 60,6 la sută din totalul datoriei externe brute și a atins un nivel de 6,16 miliarde de dolari, micșorându-se cu 2,1 la sută față de finele anului 2023, atât ca urmare a diminuării datoriei pe termen lung, cât și a celei pe termen scurt.

În distribuție după termenul pentru care a fost contractată datoria externă privată, cea mai mare pondere (57,9 la sută) a revenit datoriei pe termen lung, care a scăzut cu 0,5 la sută față de finele anului 2023, iar datoria pe termen scurt a cunoscut o creștere de 0,5 la sută și a constituit 42,1 la sută din totalul datoriei private.

În structura datoriei private pe instrumente, împrumuturile au deținut ponderea majoră de 49,3 la sută, creditele comerciale și avansurile au deținut 37,8 la sută, fiind urmate de alte angajamente aferente datoriei – 9,8 la sută și numerar și depozite – 3,1 la sută

Cât despre datoria externă privată pe sectoare instituționale, cea mai semnificativă pondere, de 56,3 la sută, a revenit societăților nefinanciare.

Creditarea intragrup din cadrul investițiilor directe, care reprezintă un instrument eficient de finanțare externă durabilă, deține 29,7 la sută în totalul datoriei externe private. Societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală au deținut 7,4 la sută, alte societăți financiare – 5,5 la sută, iar gospodăriile populației – 1,2 la sută din total.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: