Votul tinerilor a fost mereu important la alegeri, dar odată cu noile tehnologii, a devenit tot mai greu pentru partidele mainstream să convingă noile generații. Partidele mainstream se bazează pe numeroasele filiale pe care le au în toată țara, în timp ce partidele noi, precum USR și AUR, au crescut foarte mult profitând de rețelele de socializare din prezent.
Un sondaj independent, realizat cu tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, arată că majoritatea vor merge la alegerile din acest an. 59% au declarat că vor vota la alegerile locale, iar 63% vor vota la alegerile prezidențiale. Totuși, rezultatele de la alegeri contrazic aceste sondaje și arată că tinerii nu se mobilizează în ziua votului.
Cu cine votează tinerii
La alegerile europarlamentare, alianța PSD-PNL este favorită, fiind aleasă de 18% dintre tineri, urmată de AUR cu 15% și ADU 14%.
La alegerile parlamentare, unde partidele au fost măsurate separat fără alianțe, AUR este partidul care domină. 16% dintre tineri au declarat că ar vota pentru AUR, 14% pentru USR, 14% pentru PNL și doar 12% pentru PSD.
Totuși, există un număr mare de tineri indeciși sau care nu au răspuns. Acești pot fi, încă, convinși de oricare dintre partidele românești.
Cât contează votul tinerilor
Prezența tinerilor la vot depinde de modul în care partidele îi vor convinge să meargă la urne. PSD și PNL suferă foarte mult pe social media și au doi lideri care nu se adaptează la noua generație de pe social media. Nici Marcel Ciolacu, nici Nicolae Ciucă nu au materiale video care să respecte tendințele din prezent.
Tinerii nu au demonstrat niciodată o mare mobilizare la alegeri. Pe listele BEC sunt înregistrați circa 4,6 milioane de tineri cu vârsta între 18 și 34 de ani. La parlamentare, în 2020, doar 25,39% dintre tineri s-au prezentat la urne. La alegerile locale din 2020, 38,60% dintre tinerii 18-34 de ani au votat, adică 1,8 milioane.
Alegerile europarlamentare din 2019 au avut cea mare prezență a tinerilor. 43,21% au votat, în 2019, pentru Parlamentul European. Adică dintr-un total de 9 milioane de voturi înregistrate la europarlamentare în 2019, 2 milioane de voturi au venit de la tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani.
La alegerile prezidențiale din 2019, doar 39% dintre tineri au venit la vot. Dintr-un total de 10 milioane de voturi, 1,9 milioane au venit de la tineri.
Alegerile pentru Parlamentul European îi motivează cel mai mult pe tinerii din România. Ideea de Uniune Europeană îi atrage pe aceștia, mai ales că Parlamentul European și Comisia au numeroase politici pentru tineri.
În 2024, alegerile locale vor fi organizate pe 9 iunie, cu alegerile europarlamentare. Cele 9 milioane de voturi înregistrate la alegerile europarlamentare din 2019 au fost un record pentru politica românească. Este greu de crezut că se va atinge din nou acest prag, prin urmare va scădea și prezența tinerilor la urne.
Cine câștigă, cine pierde
Niciun partid din România nu are o creștere spectaculoasă în rândul tinerilor. PSD și PNL au format o alianță care nu atrage interesul tinerilor, dar dacă ne uităm la candidați sau la programe, aceste partide nu arată foarte mult interes pentru problemele tinerilor.
Partidul care surprinde este AUR, cu 15% din votul tinerilor. Acest lucru se datorează mai ales campaniilor de pe social media, unde partidul lui George Simion domină. Nici AUR nu are programe pentru tineri și nu se adaptează la cerințele noilor generații. AUR profită cel mai mult de pe urma tinerilor anti-sistem, la fel cum face și Alianța Dreapta Unită (ADU).
Partidele pot obține beneficii doar dacă vor convinge tinerii să meargă la secțiile de votare. Altfel, like-urile și comentariile din online nu contează în ziua votului. Chiar și sondajele arată că există o mare diferență între ceea ce declară tinerii și prezența înregistrată la urne.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
