Masa de Paște din România de acum aproximativ un secol era mult mai modestă decât în prezent, iar produsele considerate astăzi tradiționale erau, pentru mulți, un lux.
Deși prețurile par reduse comparativ cu cele actuale, ele trebuie raportate la veniturile foarte mici din acea perioadă, ceea ce făcea ca multe alimente să fie greu accesibile.
Cât costau produsele de bază
Românii cumpărau pentru Paștele din 1916 un miel întreg cu 5 până la 9 lei, luau 100 de ouă cu 3-4 lei, făina costa 0,3-0,6 lei/kg, o pâine de un kilogram era 0,3 lei, cartofii erau 0,15-0,2 lei kg, în timp ce o găină sau o rață o luai cu 1,5-2 lei, iar o gâscă te costa 3-4 lei, se arată într-un articol despre ”Coșnița Paștelui” publicat pe 8 aprilie 1923 de ziarul ”Dimineața” și preluat de Institutul de Studii Sud-Est Europene.
Tot atunci, telemeaua costa 1,6-2,5 lei/kg, merele 3-5 lei/kg, carnea de vită era 1,1 lei/kg, carnea de porc 1,3 lei/kg, iar mesele erau udate cu vin la 0,8-1,6 lei/litrul sau țuică la 1,2-2,2 lei/litrul.
Aceste produse erau baza pentru preparatele tradiționale, însă nu toate gospodăriile și le permiteau în cantități suficiente.
Articolul de acum peste 100 de ani prezenta prețurile Paștelui din 1916 ca punct de pornire pentru o comparație cu cele din 1923, mult mai mari.
Iată și lista de cumpărături din vremurile bune, așa cum a fost ea prezentată de ziarul ”Dimineața”:
”Coșnița Paștelui
În primăvara lui 1916, înainte de intrarea României în război, „Coșnița Paștelui” se putea avea cu foarte puține parale și era bine încărcată pentru toate casele, prețurile fiind: Carnea de vacă cu 1 leu și 10 bani kg.; carnea de porc 1,30 kg.; zahărul 1,20 kg.; ouăle 3-4 lei suta; mielul de la 5-9 lei; cartofii 0,15-0,20 bani kg.; ceapa 0,10 bani kg.; spanacul 0.30-0.50 kilogramul; făina 0.30-0.60 bani kg.; untura 1.30-1.50 kg.; untul proaspăt presat 4-5 lei kg.; găina 1.50-2 lei bucata; rața 1,50-2 lei bucata; gâsca 3-4 lei bucata. Brânza telemea 1.60-2.50 kg; merele 3-5 lei kg; pâinea 0,30 kg; jimbla 0.40 kg; vinul 0,80-1,60 litrul; țuica 1.20-2.20 litrul etc. Cam acestea erau în linii generale prețurile alimentelor mai importante în primăvara anului 1916”.
În continuare, publicația face un salt spre prețurile deja mult mai mari din 1922:
”Anul trecut (1922), cu prilejul sărbătorilor Paștelui, prețul alimentelor era: Carnea de vacă 10 lei kg; carnea de porc 12 lei kg; untura 16 kg; mielul 25 lei kg; spanacul 8-10 lei kg; cartofii 1,20-1,50 kg; zahărul 12 lei kg; ouăle 60 lei suta de bucăți; untul 35-40 lei kg; făina 3-5 lei kg; găina 10-12 lei bucata; curcanul 25 lei bucata; pâinea 2,25 lei kg; jimbla 3 lei kg; vinul 8-10 lei litrul; țuica 12-16 lei litrul”.
Venituri mici, cheltuieli mari
În aceeași perioadă, veniturile erau foarte reduse. Un muncitor sau țăran câștiga, în medie, câteva sute de lei pe lună, ceea ce însemna că o masă de sărbătoare putea reprezenta o parte importantă din buget.
Din acest motiv, multe familii evitau cheltuielile suplimentare și se bazau pe ceea ce produceau în gospodărie.
Carnea de miel, un produs rar
Deși este astăzi simbolul Paștelui, carnea de miel nu era prezentă pe masa tuturor.
Mulți români nu o consumau deloc, fie din motive financiare, fie pentru că preferau să păstreze animalele pentru producția de lapte.
Pentru unele familii, faptul că aveau o vacă era mai important decât sacrificarea unui miel, deoarece asigura hrană constantă.
Diferențe între oraș și sat
În mediul urban, familiile mai înstărite își permiteau mese mai bogate, cu preparate variate, inclusiv cozonaci și carne.
În schimb, în mediul rural, unde trăia majoritatea populației, masa de Paște era simplă și bazată pe produse proprii: ouă, lapte, brânză și, ocazional, carne.
Tradiții păstrate, realități schimbate
Chiar dacă tradițiile de Paște s-au păstrat, realitățile economice s-au schimbat radical.
Dacă astăzi majoritatea românilor își permit o masă completă de sărbătoare, în urmă cu 100 de ani aceasta era, pentru mulți, o excepție.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
