Skip to content
Politică

DEZVĂLUIRI Cât costă un minut de interceptare și filajul SRI în fiecare zi. Perioada maximă în care o persoană poate fi interceptată

Cheltuielile pe care serviciile secrete le fac pentru a intercepta și a filaj persoane aflat în atenția procurorilor, în anumite dosare, nu sunt unele deloc mici, după cum se poate observa într-un document prezentat de cei de la sursazilei.ro.

În România există nu mai puțin de șapte servicii secrete sau parchete au mecanisme de control sau de interceptări şi filaje: SRI, SIE, DNA, DIPI, DGA, STS, SPP şi DIA.

Fiecare instituție secretă deţine aparatură de interceptare – ambientală, telefonică, dar ascultarea convorbirilor nu se mai face cu ajutorul unor oameni, care ar fi transcris înregistrările, ci în funcţie de informaţiile obţinute sau de cuvinte-cheie.

Interceptările realizate de servicii costă 2,57 lei/minut, iar filajul costă 550 de euro/zi, arată un document oficial intrat în posesia jurnaliştilor de la sursazilei.ro.

Conform aceleeaşi surse, spre exemplu, interceptarea fostului judecător Stan Mustaţă, care a durat 9 ani, ar fi costat aproape 12 milioane de lei.

Ce spunea legea despre mandatele privind interceptările. Cum ajunge SRI să intercepteze o persoană

Potrivit legii siguranței naționale, dar și Noului Cod Penal sau legii de funcționare a DNA, prevederile dau o mare libertate de mișcare celor care interceptează convorbirile. Astfel, SRI ca serviciu secret, sesizează procurorul că are informații despre posibile fapte penale și cere acestuia să ceară de la judecător autorizație de interceptare.

Numai că, la judecătorul care emite mandatul, ajung extrem de puține date, așa că acesta ia decizia de a pune sub filaj sau interceptare o persoană sau un grup de persoane doar pe baza unor presupuneri ale procurorilor sau ofițerilor de informații, informează sursazilei.ro.

După ce a emis mandatul sau autorizația, aceasta se prelungește la cererea aceleiași instituții, adică SRI. Tot angajații SRI sunt cei care interceptează apoi suspecții, prelucrează transcrierile și le transmit procurorului. Suportul original nu ajunge niciodată la instanța care judecă, la final de anchetă penală, respectivul dosar. La dosar se regăsesc doar transcripturile prelucrate de ofițerii SRI. În cazul în care aceste transcripturi sunt contestate, există un singur expert autorizat pe voce și vorbire, expert al Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC), care spune dacă probele au fost sau nu măsluite.

Teoretic, SRI este controlat de comisia parlamentară, singura care poate întreba ce se întâmplă cu interceptările care nu ajung la procuror, cele neselectate pentru cauza penală, dacă acestea se distrug și după cât timp. Spunem teoretic pentru că SRI nu a fost obligat niciodată să dea parlamentarilor astfel de date, mai precizează aceeași sursă.

Nici mandatul de interceptare dat în baza Codului de Procedură Penală nu oferă o mai mare garanție de respectare a drepturilor. Legea penală prevede câteva infracțiuni pentru care se poate cere emiterea unui mandat de către judecător, dar face trimitere la legea de funcționare a DNA, care are competențe largi.

Judecătorul nu poate prelungi acest mandat mai mult de 120 de zile, pentru aceeași persoană și pentru aceeași infracțiune. Dacă au cazuri care se prelungesc în ancheta penală, procurorii cer mandate pentru altă infracțiune, dar pentru aceeași persoană.

Cifre din bilanțul CSM: creșteri de peste 250% la mandatele pe interceptări

Bilanțul instanțelor din România arată o realitate șocantă pentru 2013 – o creștere de peste 250 % a interceptărilor din competența curților de apel și cu peste 90% la judecătorii. Adică instanţele care judecă dosare fără politicieni şi membri ai Guvernului au înregistrat creşteri spectaculoase la numărul de autorizaţii pentru intercepări audio-video, în 2013, faţă de anii precedenţi. Cifrele raportului naţional pe justiţie arată că judecătorii din România au autorizat anul trecut aproape 15.000 de interceptări, ceea ce rezultă că din bugetul de stat sunt cheltuite sume uriașe, având în vedere costurile unui minut de interceptare și a unei zile de filaj.

Cel mai mult au crescut interceptările autorizate de judecătorii curţilor de apel din România – 503, în 2013, faţă de 126, cu un an înainte – ceea ce semnifică şi o intensificare a anchetelor care privesc avocaţi, notari, ofiţeri de poliţie.

De două ori mai multe interceptări audio-video au fost aprobate şi de Judecătorii, instanţele cele mai mici în grad, care au competenţă pe infracţiunile comune ale persoanelor fără funcţii speciale, adică infracţiuni de circulaţie, furturi, loviri şi alte violenţe. Pentru exemplificare, au fost autorizate de judecătorii, în 2013, 7.254 de interceptări audio-video, faţă de 5.701 (în 2012) şi 3.751 (în 2011).

Investigaţiile în care s-au cerut autorizaţii tribunalelor au înregistrat o creştere constantă din 2011 şi până acum: 5.651 (în 2011), 6.650 (în 2012), 6.987 (în 2013). Asta în condiţiile în care a scăzut, pentru prima dată în 5 ani, numărul de dosare noi intrate pe rolul judecătoriilor şi tribunalelor, mai precizează cei de la sursazilei.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *