Skip to content
Opinii & Analize

Cât timp vom mai tolera dezastrul din educație?

Sistemul de învățământ din România este unul disfuncțional. Testele PISA arată că 42% dintre adolescenții români sunt analfabeți funcțional. Țara noastră se află la coada Europei când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie a anului trecut, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În 2021, educația a primit și mai puțini bani, doar 2,5% din PIB. Accesul egal la educație continuă să fie o problemă imensă care subminează însăși conceptul de meritocrație. Nu putem vorbi cu adevărat despre meritocrație dacă unii copii nu au nici măcar șansa să ajungă la școală.

Pentru a ilustra și mai clar amploarea dezastrului din educație, putem aminti că anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat doar 126.000 de tineri. Este cel mai mic număr „din istoria post-decembristă a României”, așa cum recunoaște însuși ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. În 32 de ani de democrație, am avut 29 de miniștri ai Educației, adică în medie, aproape unul în fiecare an. Nu este deloc de mirare așadar că sistemul de învățământ din România este nereformat. Instabilitatea de la vârful Ministerului Educației și experimentele făcute de miniștri au generat în bună măsura dezastrul din prezent. Ne lipsește consistența între altele.

Pe de altă parte nici nici corpul profesorilor nu este unul foarte bine pregătit, în ansamblul său. Lucrul acesta se vede clar dacă ne uităm peste rezultatele de la titularizare. În 2021 doar 40% dintre profesori au luat note peste 7. Din nou, ministrul Cîmpeanu s-a plâns: „Apreciez rezultatul ca fiind unul foarte slab, o spun cu tristețe. Avem un procent de 20% dintre profesori care nu au reușit nici măcar să ia nota 5. Este la fel de trist că am avut 15 cadidați cu nota 1, dar și că am avut candidați eliminați din examen pentru fraudă. Îi felicit totuși pe cei care au reușit să obțină nota 10”.

În fața rezultatelor dezastruoase ministrul Cîmpeanu a încercat un set de reforme. Doar că acestea par a relaxa mai degrabă condițiile pentru elevi, astfel încât aceștia să poată să obțină note bune, în ciuda lipsei lor de cunoștințe. Ministrul a anunțat, între altele, că nu vom mai avea medii semestriale și nici teze obligatorii. Mediile reflectau progresul înregitrat de elevi, iar tezele testau cunoștințele dobândite până atunci la o anumită materie. Cel puțin în teorie. Nu este clar ce punem în locul acestor criterii și mai ales cum anume eliminarea tezelor și a mediilor semestriale vor trata problema analfabetismului funcțional. Pare că momentan ne aflăm în continuare în zona experimentelor.

Dezastrul din pre-universitar se reflectă în mod inevitabil și asupra sistemului universitar. România nu mai este reprezentată nici anul acesta de vreo universitate în top 1000 instituții de învățământ superior din lume, în cel mai nou clasament global Quacquarelli Symonds. QS World University Rankings – ediția 2023 include 13 universități românești, dar, dacă anul trecut trei erau clasate în grupa 1001-1200, acum au rămas doar două în acest segment: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București.

Mai departe, mulți absolvenți ai universităților care ajung pe piața muncii nu au competențele necesare și ajung să aibă dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. Pe lângă aspectele strict profesionale, lipsa educației generează o societate neimplicată civic și incapabilă să aplice evalueze lucrurile pe baza unui raționament critic. Pe termen lung, lucrul acesta se reflectă într-un pericol la adresa stabilității democrației. O societate needucată are șanse mai mari să îmbrățișeze autoritarismul. Predispoziția către teorii conspiraționiste este o altă dovadă a lipsei educației. Putem observa deja lucrurile acestea. Un sondaj recent arată că cei mai mulți români vor un lider autoritar, iar 47% cred într-un guvern mondial secret.

Așadar, vorbim de fapt despre o reacție în lanț. Chestiunea educației este una extrem de importantă în orice societate, iar cei care o ignoră suferă repercusiuni grave pe termen lung.

1 comentariu la “Cât timp vom mai tolera dezastrul din educație?

  1. Învatamantul este un domeniu strategic??
    Care sunt zonele cu cele mai mari bugete???
    @@i,@@e,@@p etc.
    Pai vreți performanta cu oameni platiti ca zilieri?
    La prasit 100 lei mancare și bautură.
    La coasa 200 mancare și bautura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *