O ședință de urgență va avea loc la Palatul Victoria, de la ora 16:00. Ilie Bolojan a convocat o întrunire extraordinară a miniștrilor din Guvern, pe fondul crizei energetice cu care se confruntă România. Motivul ședinței extraordinare este alocarea unor sume suplimentare pentru intervenții pe Dunăre, pentru ridicarea nivelului apei. Recent, tot în ședință, Guvernul a adoptat măsuri de 7 milioane de lei pentru scufundarea celor patru barje, menită să redirecționeze apa de pe Brațul Bala spre Brațul Dunărea Veche, unde este funcționează centrala de la Cernavodă.

Reamintim că două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în braţul Bala şi alte două în amonte, oblic faţă de direcţia curentului, pentru a forma două praguri artificiale menite să favorizeze redirecţionarea unei părţi din debit către Dunărea Veche, având ca scop limitarea scăderii nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, operaţiunile fiind încheiate sâmbătă seară.

În ciuda faptului că primele date arătau o creștere a nivelului apei și o îmbunătățire a situației, efectul acţiunilor de pe Dunăre nu a fost durabil, motiv pentru care România trebuie să fie pregătită şi pentru scenariul în care unitatea 2 de la Cernavodă, pentru o scurtă perioadă, nu ar funcţiona, a avertizat, luni dimineață, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, care a făcut câteva recomandări pentru reducerea consumului de energie. Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Irinel Ionel Scrioşteanu, care a coordonat acţiunea de pe Dunăre de la Bala, a afirmat, duminică, că reactorul 2 de la Centrala nucleară Cernavodă rămâne în funcţiune, după ce s-a reuşit direcţionarea spre Cernavodă a aproximativ 50 metri cubi de apă pe secundă. El a avertizat, însă, la rândul său, că pericolul nu a trecut.

Articolul Ședință extraordinară la Guvern. Bolojan i-a chemat de urgență pe miniștrii apare prima dată în PS News.

Victor Ponta, fost premier al României, i-a criticat, duminică seară la România TV, pe vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, și pe Ilie Bolojan, care au îndemnat românii să reducă consumul energetic, în contextul problemelor apărute la centrala Cernavodă, din cauza secetei.

„Guvernul ăsta ciopărțit, șontoroc, cu USR-iști, nu ne spune că o să ne fie mai bine. Iese doamna Gheorghiu și ne spune să oprim mașina de spălat și foenul. Ceea ce este de un populism grețos și este o insultă la inteligența oamenilor”, a precizat Victor Ponta pentru sursa citată.

Victor Ponta: „Nu de la mașina noastră de spălat se reface sistemul energetic”

Victor Ponta a mai precizat că soluția reală și pe termen lung la actuala criză energetică o reprezintă continuarea proiectelor, blocate de anumite ONG-uri, susținute și de USR.

„Toți știm că nu de la mașina noastră de spălat se reface sistemul energetic în România și de la măsuri care să țină cu România. Să lase Hidroelectrica să-și termine barajele, să lase C. Oltenia să producă energie pe cărbune”, a mai menționat Victor Ponta.

Oana Gheorghiu: „Dacă fiecare dintre noi amână pornirea mașinii de spălat diferența va fi semnificativă”

Vicepremierul demis Oana Gheorghiu, a solicitat românilor, săptămâna trecută, într-o postare pe Facebook, să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie și susține că obiectivul este coborârea consumului național de la 7.700 MW la 7.300 MW.

„Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.

Articolul Ponta: „Nu de la mașina noastră de spălat se reface sistemul energetic”. Acuzații la adresa lui Bolojan și Gheorghiu apare prima dată în PS News.

Oana Gheorghiu, responsabilă în Guvern de reforma companiilor de stat, spune că Ministerul Transporturilor i-a refuzat în trecut accesul la documentele privind selecția conducerii Portului Constanța, deși primise sesizări legate de modul în care se desfășura procedura. Potrivit acesteia, unul dintre motivele invocate a fost respectarea regulilor GDPR.

Oana Gheorghiu a fost întrebată duminică seara, la Digi24, cum a colaborat cu miniștrii PSD când aceștia făceau parte din Executiv.

„Selecția a durat mai mult decât mandatul”

Ea a dat ca exemplu Ministerul Transporturilor, de la care a cerut documentația completă privind procedura de selecție de la Portul Constanța, întrucât primise mai multe sesizări privind modul în care aceasta se desfășura. Ea a spus că a vrut să verifice de ce procedura dura atât de mult și de ce nu fusese finalizată: „Acolo a durat selecția patru ani și jumătate mai mult decât mandatul”.

Potrivit acesteia, cererea a fost însă refuzată.

„Nu poate să-mi furnizeze aceste informații, mi-a dat doar anunțul de pe site”, a afirmat ea, precizând că, în unele cazuri, Ministerul Transporturilor invoca inclusiv protecția datelor personale pentru a nu transmite documentele.

„La Ministerul Transporturilor răspunsurile erau uneori de-a dreptul hilare, de genul «nu putem să vă dăm documentele pentru că trebuie să respectăm GDPR-ul»”, a spus Oana Gheorghiu.

Ea a declarat că relația cu miniștrii PSD din guvern a fost, în funcție de minister, mai bună sau mai dificilă și că, în multe situații, nu primea informațiile solicitate.

Oana Gheorghiu a spus că a colaborat bine cu un secretar de stat din Ministerul Transporturilor „cu care am și reușit să pornim cele două fuziuni făcute la CFR. Dar în rest, pe multe alte lucruri, era cumva un blocaj”.

„Vorbim de cărbune, ca și cum am vorbi de trenurile cu abur”

Vicepremierul a vorbit și despre colaborarea cu Ministerul Energiei.

„Acolo sunt companiile, să zicem, cu cele mai multe interese în energie. Avem câteva companii care produc cel mai mare profit din România. Sunt companiile din energie, cele mari, care sunt profitabile și sunt listate la bursă. Dar, iată, deciziile care au fost luate adesea nu au dus la o întărire a domeniului energiei, astfel încât să investim în ceea ce era nevoie. Continuăm și să vorbim despre cărbune zilele astea, ca și cum am vorbi despre trenuri cu abur”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Articolul Oana Gheorghiu face dezvăluiri: Ministerul Transporturilor mi-a refuzat documente despre Portul Constanța invocând GDPR apare prima dată în PS News.

Președintele Nicușor Dan i-a chemat din nou la Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție, miza discuțiilor urmând să fie dublă: asigurarea majorității care să sprijine un nou guvern și Legea salarizării, de care depind 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Nicușor Dan va avea noi discuții cu liderii partidelor din fosta coaliție, pe agendă fiind două subiecte extrem de fierbinți: asigurarea majorității care să sprijine învestirea unui nou Executiv și noua lege a salarizării – ”pretex” și pentru o criză socială, în completarea celei politice. Președintele i-ar fi chemat la Cotroceni pe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), discuțiile privind Legea salarizării fiind programate pentru marți, susțin surse politice citate de RTV

Legea salarizării bugetarilor este jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are termen de îndeplinire 31 august 2026. Adoptarea acestui act normativ ar aduce României 770 de milioane de euro din PNRR.

Demersurile privind adoptarea acestui act normativ s-au blocat însă, după punerea proiectului în dezbatere publică, din cauza criticilor legate de veniturile unor categorii profesionale. În contextul acestor critici, a escaldat ”războiul” dintre PNL și PSD, iar sindicatele au cerut retragerea proiectului, anunțând totodată că nu vor mai participa la nicio consultare ce vizează forma actuală a legii. Mai mult, cadrele sanitare au fost în grevă timp de două zile.

Acum însă, Nicușor Dan vrea să-i ducă pe liderii partidelor la un numitor comun care să însemne adoptarea legii și, implicit, eliminarea riscului de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR. Conform surselor citate, șeful statului ar vrea o formă a actului normativ care să fie agreată la nivelul tuturor partidelor din fosta coaliție, situație ce ar facilita adoptarea în sesiunea extraordinară a parlamentului.

Pe de altă parte, Nicușor Dan s-ar putea întâlni cu liderii partidelor și săptămâna viitoare, pentru discuții ce vor viza sprijinirea unui nou guvern. Conform acelorași surse, președintele ar urma să propună, cu respectiva ocazie, două soluții.

Prima este cea a unui Executiv tehnocrat, care a fost dorită și la desemnarea lui Eugen Tomac, însă a eșuat când acesta s-a retras, anticipând că nu va avea susținerea necesară la votul din parlament.

A doua soluție ce ar putea fi pusă pe masă de șeful statului se referă la învestirea unui cabinet minoritar cu susținere în parlament. Această variantă pare, teoretic cel puțin, la îndemâna PSD, în condițiile în care social-democraților le-ar mai lipsi cam 20 de voturi pentru asigurarea majorității necesare în parlament.

Noi condiții impuse de liberali la discuțiile cu Nicușor Dan

Liderul PNL Ilie Bolojan a discutat cu apropiații săi din partid noi condiții pentru a vota un guvern, susțin surse politice pentru „Adevărul”. Varianta Siegfried Mureșan, propusă luna trecută de PNL-USR-UDMR, a picat.

Ce condiții vor pune acum liberalii la noile negocieri cu președintele Nicușor Dan:

1. Premier tehnocrat. PNL exclude un vot pentru un guvern condus de un lider PSD. Astfel, liberalii și-ar dori un prim-ministru tehnocrat, venit din zona economică, care să ducă mai departe reformele începute de Ilie Bolojan, susțin sursele citate.

2. Guvern integral tehnocrat. Ilie Bolojan insistă nu doar pentru un premier apolitic, ci pentru un întreg guvern de tehnocrați. Însă noii miniștri să nu aibă conexiuni cu PSD, cum arăta, spre exemplu, Guvernul Tomac – tehnocrat pe hârtie, dar controlat din umbră de PSD.

3. Prefecții și secretarii de stat să nu aibă, nici ei, apartenență politică, ci să fie persoane din societatea civilă.

4. Noul premier să-și asume ținte clare de deficit, astfel încât guvernul să nu mai adopte măsuri populiste, care să arunce în aer bugetul.

5. Măsurile negociate cu Comisia Europeană pe toate proiectele ce țin de PNRR să nu fie modificate în Parlament sau prin ordonanță de urgență, astfel încât România să nu fie penalizată financiar de Bruxelles.

6. Din noul guvern să nu facă parte niciun ministru din tabăra conservatoare din PNL, rivalii lui Ilie Bolojan din partid. Potrivit surselor citate, Sorin Grindeanu și-ar dori ca din viitorul executiv să facă parte nume ca Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu sau Nicoleta Pauliuc, toți trei fiind în conflict cu Bolojan.

7. Un acord politic între partidele pro-europene astfel încât noul guvern să nu fie trântit prin moțiune de cenzură cel puțin un an de zile, astfel încât România să treacă de convulsiile din zona bugetară.

Mai lipsesc 15 voturi pentru un guvern condus de Sorin Grindeanu

Liderul PSD Sorin Grindeanu insistă pentru o majoritate parlamentară alături de UDMR, aripa conservatoare din PNL și grupul suveranist condus de Victor Ponta, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

Astfel, Grindeanu ar mai avea nevoie de 15 voturi pentru a fi învestit la Palatul Victoria, voturi care pot veni fie de la parlamentarii neafiliați, fie de la câțiva aleși AUR. Președintele Nicușor Dan ezită deocamdată să dea undă verde acestui plan. Șeful statului încă mai speră ca PNL și USR să voteze un guvern condus de Grindeanu, susțin sursele citate. Ca variantă de rezervă ar fi un nou premier tehnocrat.

Articolul Nicușor Dan cheamă din nou liderii partidelor la Cotroceni – liberalii impun noi condiții, PSD numără voturile apare prima dată în PS News.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că situația economică ar putea începe să se îmbunătățească în această toamnă, odată cu scăderea inflației. El a spus că păstrarea ratingului de investiții al României este foarte importantă pentru finanțele țării.

Întrebat dacă deciziile agențiilor de rating Fitch și Moody’s sunt o veste bună sau doar o amânare a unui verdict negativ pentru România, Nazare a spus că menținerea calificativului de investiții era „vitală” pentru România.

„În mod cert este o veste bună. Prezervarea calificativului de investiții era vitală pentru România în acest moment. Nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă nu reușeam să prezervăm acest calificativ de investiții în privința modului în care ne-am fi putut finanța cheltuielile până la finalul anului și în anii următori. Ar fi fost mult mai greu”, a declarat Alexandru Nazare la România TV, scrie Mediafax.

Ministrul Finanțelor a explicat că menținerea României în categoria recomandată investițiilor ajută statul să se finanțeze în continuare de pe piețele internaționale.

„Deci, din punctul meu de vedere, faptul că rămânem pe harta investițiilor și piețele financiare, investitorii în continuare au girul agențiilor de rating să investească în titlurile de stat românești, este extrem de important pentru finanțarea cheltuielilor României în următoarea perioadă. A fost o perioadă foarte intensă, dar cele două rapoarte ne validează pentru moment acest parcurs, ceea ce nu înseamnă că nu rămân riscuri și nu avem foarte mult de lucru în continuare”, a afirmat el.

Citește mai mult AICI.

Articolul Alexandru Nazare: Economia României s-ar putea redresa din această toamnă, odată cu scăderea inflației apare prima dată în PS News.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că aceasta ar putea fi ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pentru noua lege a salarizării unitare, astfel încât actul normativ să fie adoptat și promulgat până la 31 august, termenul-limită pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR care ar putea debloca 770 de milioane de euro pentru investiții.

„Ultima șansă pentru legea salarizării unitare. Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 de milioane de euro pentru investiții. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată și promulgată înainte de 31 august, termenul-limită pe PNRR”, a scris luni, pe Facebook, Dragoș Pîslaru.

Acesta susține că este vorba despre o lege amânată de patru ani, readusă în discuție după perioada în care Guvernul a fost interimar și care a fost supusă unei campanii masive de dezinformare în ultimele săptămâni.

Ministrul spune că proiectul alocă circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților, stabilirea unui cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și reașezarea salarizării într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.

„Lege menționată și în evaluarea Moody’s de vineri, cea în care am scăpat iar de scăderea ratingului pentru că Guvernul Bolojan a făcut reformele necesare și a atras banii europeni, în care se spune negru pe alb că adoptarea legii salarizării poate duce la o îmbunătățire a ratingului în viitor”, adaugă ministrul.

Articolul Pîslaru anunță că legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august pentru deblocarea banilor din PNRR apare prima dată în PS News.

”Trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care unitatea II de la Cernavodă, pentru o scurtă perioadă de timp, nu ar funcționa”, spune la RFI secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, care face câteva recomandări pentru reducerea consumului de energie: ”Poate, aerul condiționat să nu funcționeze la maxim între 19 și 22 (…). Și pe partea industrială, dacă anumite activități de revizie, anumite concedii pot fi programate între 10 și 24 august, ajută foarte mult”.

Cristian Bușoi precizează că ameliorarea situației privind nivelul Dunării nu este de durată: ”După primele scufundări, am văzut o ameliorare a nivelului Dunării în zona Cernavodă. Din datele pe care le avem (…), se pare că acest efect nu a fost unul durabil”.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei afirmă că ”trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care unitatea II, pentru o scurtă perioadă de timp, nu ar funcționa”.

El declară că ”trebuie să fim pregătiți și am făcut pașii prin Hotărârea de Guvern privind situațiile de criză, apoi prin aprobarea normativului de limitări de consum de către Transelectrica, așa cum domnul prim-ministru a explicat public de câteva ori, e bine să fim pregătiți și pentru scenarii în care în cel mai rău caz, evident, am avea unele limitări de consum în orele de vârf la marii consumatori industriali, asta este ce poate fi mai rău”.

Cristian Bușoi spune că ”orice eficientizare de consum înseamnă și un avantaj personal, prin scăderea facturii, dar fără să renunțe la confort, fără să ajungem în situații extreme, cum din păcate se propagă, că nu despre asta e vorba, nici să nu mai ținem becul aprins deloc, nici să nu mai facem duș, nici să nu mai spălăm deloc, astea sunt lucruri despre care nu s-a vorbit. Pur și simplu, mutarea unor activități din timpul orelor de vârf în afara acestor ore. Și poate aerul condiționat care să nu funcționeze la maxim între 19 și 22, acest gest făcut în același timp de un număr important de oameni ar putea să genereze un efect bun în sistemul energetic național. Și pe partea industrială, dacă anumite activități de revizie, de reparații, anumite concedii pot fi programate în aceste două săptămâni, între 10 și 24 august, să zicem, perioada critică, ajută foarte mult, pentru a nu ajunge la limitări pentru consumatorii industriali”.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei declară că ”dacă unitatea II de la Cernavodă nu va mai avea apă pentru pompele de răcire, în această săptămână, la începutul săptămânii viitoare, pentru că nu putem cuantifica efectul lucrărilor și nici la centimetri felul în care scade apa Dunării și dacă în paralel, pe piața regională de electricitate nu va fi suficientă electricitate în orele de vârf să o importăm, Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național, va limita cu 10%-20%-30%, în funcție de situație, cantitatea de electricitate pe care o primesc marii consumatori industriali, din acele patru grupe de activități industriale consumatoare și care nu ating nici serviciile vitale, spitale, Poliție, jandarmi, servicii suport, nici populația. Populația nu va resimți nimic, indiferent de cât de dificilă va fi situația, dacă s-ar închide unitatea II”.

Articolul Cristian Bușoi: Efectul operațiunilor de pe Dunăre nu a fost durabil apare prima dată în PS News.

Liderul PNL Ilie Bolojan a discutat cu apropiații săi din partid noi condiții pentru a vota un guvern, susțin surse politice pentru „Adevărul”. Varianta Siegfried Mureșan, propusă luna trecută de PNL-USR-UDMR, a picat.

Ce condiții vor pune acum liberalii la noile negocieri cu președintele Nicușor Dan:

1. Premier tehnocrat. PNL exclude un vot pentru un guvern condus de un lider PSD. Astfel, liberalii și-ar dori un prim-ministru tehnocrat, venit din zona economică, care să ducă mai departe reformele începute de Ilie Bolojan, susțin sursele citate.

2. Guvern integral tehnocrat. Ilie Bolojan insistă nu doar pentru un premier apolitic, ci pentru un întreg guvern de tehnocrați. Însă noii miniștri să nu aibă conexiuni cu PSD, cum arăta, spre exemplu, Guvernul Tomac – tehnocrat pe hârtie, dar controlat din umbră de PSD.

3. Prefecții și secretarii de stat să nu aibă, nici ei, apartenență politică, ci să fie persoane din societatea civilă.

4. Noul premier să-și asume ținte clare de deficit, astfel încât guvernul să nu mai adopte măsuri populiste, care să arunce în aer bugetul.

5. Măsurile negociate cu Comisia Europeană pe toate proiectele ce țin de PNRR să nu fie modificate în Parlament sau prin ordonanță de urgență, astfel încât România să nu fie penalizată financiar de Bruxelles.

6. Din noul guvern să nu facă parte niciun ministru din tabăra conservatoare din PNL, rivalii lui Ilie Bolojan din partid. Potrivit surselor citate, Sorin Grindeanu și-ar dori ca din viitorul executiv să facă parte nume ca Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu sau Nicoleta Pauliuc, toți trei fiind în conflict cu Bolojan.

7. Un acord politic între partidele pro-europene astfel încât noul guvern să nu fie trântit prin moțiune de cenzură cel puțin un an de zile, astfel încât România să treacă de convulsiile din zona bugetară.

Mai lipsesc 15 voturi pentru un guvern condus de Sorin Grindeanu

Liderul PSD Sorin Grindeanu insistă pentru o majoritate parlamentară alături de UDMR, aripa conservatoare din PNL și grupul suveranist condus de Victor Ponta, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

Astfel, Grindeanu ar mai avea nevoie de 15 voturi pentru a fi învestit la Palatul Victoria, voturi care pot veni fie de la parlamentarii neafiliați, fie de la câțiva aleși AUR. Președintele Nicușor Dan ezită deocamdată să dea undă verde acestui plan. Șeful statului încă mai speră ca PNL și USR să voteze un guvern condus de Grindeanu, susțin sursele citate. Ca variantă de rezervă ar fi un nou premier tehnocrat.

Articolul Noi condiții impuse de liberali la discuțiile cu Nicușor Dan. Mai lipsesc 15 voturi pentru un guvern Grindeanu apare prima dată în PS News.

Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, a declarat că șeful statului este pregătit să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier de îndată ce există garanția unei majorități parlamentare solide.

„Președintele este pregătit să desemneze mâine un candidat, dacă el anunță că are în spate o majoritate solidă, pe care îl susține”, a afirmat Eugen Tomac.

Consilierul președintelui a explicat că blocajul politic actual este cauzat de lipsa de flexibilitate a partidelor și de condițiile rigide puse de acestea.

„Ne aflăm în acest blocaj tocmai pentru că partidele politice și-au autoimpus o serie de condiții la care nu vor să renunțe, și cred că este nevoie de foarte multă flexibilitate și maturitate politică pentru a depăși acest moment.

Tomac a reamintit încercările anterioare de depășire a crizei, menționând propria sa nominalizare din iunie, precum și propunerea politică ulterioară care nu a trecut de votul Parlamentului.

În opinia sa, noile propuneri ale formațiunilor politice vor deveni viabile doar în momentul în care partidele vor ajunge la un compromis rezonabil pentru susținerea Executivului.

Citește mai mult, Aici. 

Articolul Eugen Tomac: Președintele poate desemna un premier imediat ce există o majoritate parlamentară solidă apare prima dată în PS News.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat în cadrul unei emisiuni că discuțiile privind desemnarea viitorului premier trebuie purtate direct între partidele politice.

Oficialul a evitat să confirme o eventuală propunere din partea președintelui Nicușor Dan, subliniind însă că România are nevoie urgentă de un Executiv stabil.

Nazare a evidențiat eforturile recente de reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei și de menținere a ratingului de țară acordat de agenția Fitch.

„Eu n-aș vrea să conectăm cele două momente cu această posibilă desemnare. În privința agențiilor n-am făcut decât să-mi fac treaba, împreună cu echipele din Ministerul Finanțelor, din BNR, cu susținerea primului ministru și a președintelui Dan. Am trecut împreună peste aceste etape”, a declarat Alexandru Nazare.

De asemenea, ministrul a punctat că raționalizarea cheltuielilor a permis creșterea investițiilor cu 9 miliarde de lei în primele șase luni.

Citește mai mult, Aici. 

Articolul Alexandru Nazare, despre o posibilă desemnare ca premier: „Discuțiile trebuie să aibă loc între partide” apare prima dată în PS News.