Apariția unei singure nave încărcate cu semințe de floarea-soarelui din Argentina într-un port european ar putea părea un detaliu minor în comerțul global. În realitate, acest transport ar putea deveni simbolul unei schimbări majore în echilibrul agriculturii europene și în dezbaterea despre acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, notează Mediafax.
Prima navă cu aproximativ 40.000 de tone de semințe de floarea-soarelui argentiniene a ajuns în portul Varna din Bulgaria, iar informațiile din piața cerealelor arată că ar putea urma încă cinci sau șase nave. În total, cantitatea ar putea ajunge la aproximativ 200.000 de tone – un volum suficient de mare pentru a influența semnificativ piața regională. În Bulgaria, unde producția anuală de floarea-soarelui este în mod normal de circa 1,5 milioane de tone, acest import ar însemna o creștere de aproximativ 15% a materiei prime disponibile într-un timp foarte scurt.
Acest episod arată, mai clar decât orice simulare economică, ce ar putea însemna liberalizarea comerțului cu statele Mercosur. Deși acordul nu este încă pe deplin implementat, fluxurile comerciale deja se adaptează anticipând deschiderea piețelor.
De ce ajunge floarea-soarelui din Argentina în Europa
Motivul principal este unul simplu: lipsa de materie primă în regiunea Mării Negre. În ultimii ani, seceta și recoltele slabe din Ucraina, România și Bulgaria au redus cantitățile disponibile pentru procesatori, iar industria uleiului vegetal a început să caute alternative pe piața globală.
Argentina este unul dintre marii exportatori mondiali de semințe oleaginoase, iar prețurile sale sunt competitive. Semințele de floarea-soarelui argentiniene se vindeau la export la aproximativ 470–500 de dolari pe tonă, iar după costurile de transport și logistică prețul ajungea la circa 580–590 de dolari pe tonă la livrarea în Europa. ()
Chiar și cu taxe vamale de aproximativ 10%, aceste importuri pot fi atractive pentru procesatori, mai ales într-o perioadă de deficit regional.
De ce se tem fermierii europeni
Pentru agricultorii din Europa de Est, însă, aceste nave sunt un semnal de alarmă. Dacă doar câteva transporturi pot introduce sute de mii de tone de materie primă în piață într-o lună, presiunea asupra prețurilor interne poate deveni semnificativă.
În Bulgaria, de exemplu, importurile planificate de aproximativ 400.000 de tone din Argentina ar reprezenta aproape un sfert din producția internă anuală, ceea ce ar putea destabiliza piața și ar lăsa fermierii locali cu stocuri nevândute. ()
În plus, producătorii europeni susțin că agricultorii din America de Sud au avantaje structurale importante: costuri mai mici ale terenurilor și forței de muncă, dar și reguli mai puțin stricte privind utilizarea pesticidelor sau a altor substanțe agricole.
Testul real al acordului Mercosur
Dezbaterea privind acordul comercial UE-Mercosur durează de peste două decenii și a fost intens contestată de agricultorii europeni. Ei se tem că deschiderea piețelor va aduce produse mai ieftine din America de Sud, care ar putea concura direct producția locală.
Cazul acestor nave cu floarea-soarelui arată că efectele acordului nu sunt doar teoretice. Chiar înainte de aplicarea deplină a tratatului, lanțurile comerciale globale încep deja să se reconfigureze.
În fond, întrebarea esențială nu mai este dacă Mercosur va influența agricultura europeană, ci cât de rapid și cât de puternic se va produce această schimbare.
Iar uneori, schimbările mari în comerțul global nu încep cu tratate sau declarații politice – ci cu câteva nave care ajung într-un port.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
