Skip to content
Sănătate

Cauzele eșecului campaniei de vaccinare. Unde au greșit autoritățile și ce schimbări ar trebui să facă

Inquam Photos / George Calin

Campania de vaccinare merge prost în țară. Lucrul acesta devine evident  pe zi ce trece. Doar 102.000 de cadre medicale au vrut să se vaccineze, până acum, la două săptămâni de la debutul campaniei de vaccinare. Atât de gravă este situația încât unii patroni s-au apucat să dea bonusuri de vaccinare angajaților.

Cauzele eșecului campaniei de vaccinare

Autoritățile încearcă acum să accelereze lucrurile. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a anunțat că vom începe mai repede etapa a doua de vaccinare, după 15 ianuarie. În a doua etapă vor fi incluse și persoanele de peste 65 de ani cu boli cronice. Dar e greu de crezut că anunțul autorităților va dinamiza cu mult campania. Nici măcar intervenția Bisericii Ortodoxe Române, care a transmis că se va implica în promovarea vaccinării pentru a încerca să determine cât mai multe persoane să se vaccineze, nu va duce la o creștere exponențială a celor vaccinați. Asta pentru că există cauze adânci care au determinat actuala stare de fapt.

Una dintre aceste cauze ține de lipsa cronică de încredere în autorități. Democrația română s-a născut din start cu un mare vid de încredere în instituții și autorități. Pe parcursul timpului neîncrederea s-a atenuat, dar ea nu a fost niciodată la cote ridicate. La starea de neîncredere generală au contribuit indirect și autoritățile care adesea au furnizat informații incomplete, adesea contradictorii și greu accesibile. Cel mai recent exemplu e cazul spitalului din Găești unde mai întâi directorul a anunțat că a folosit vaccin în afara protocolului pentru a evita să-l arunce, după care a stabilit Ministerul Sănătății că nu a fost așa. Campania de comunicare este una foarte slabă. În ciuda faptului că în numeroase clipuri apar medici consacrați care pledează pentru vaccin, emoția transmisă este una foarte mică. Faptul că principalii oameni politici – președintele și premierul – nu s-au vaccinat încă a contribuit la această neîncredere. De altfel aceștia s-ar putea vaccina în etapa a doua însă trebuie să amintim faptul că în Israel campania de vaccinare a luat avânt practic după vaccinarea premierului Netanyahu. Era necesar un astfel de exemplu în rândul oamenilor politici. Reacția BOR, o instituție cu o influență în continuare mare a fost și ea ambiguă. Pe de o parte IPS Teodosie a oficiat slujba de Bobotează fără să se sinchisească să respecte măsurile de prevenție. BOR a rămas tăcută, iar reacția târzie nu va ridica suspiciunile unui segment important al populației.

Există și o influență a unor factori externi care contribuie la lipsa de încredere în vaccin. Vorbim aici despre o masivă campanie de dezinformare purtată pe rețelele sociale în special. Există modelul bulgărelui de zăpadă în care o informație falsă rostogolită în online ajunge să fie împărtășită de un segment al conspiraționiștilor care caută validare pentru propriile lor prejudecăți. Rusia a fost unul dintre principalii propagandiști, folosindu-se de fabricile de troli pentru a lansa dezinformări în mediul online. Obiectivele Rusiei pe termen lung rămân aceleași: slăbirea coeziunii Occidentului prin slăbirea încrederii populației în autorități. Rostogolirea conspirațiilor în online, acolo unde nimeni nu mai deține monopolul informației și al expertizei contribuie din plin la actuala stare de fapt. Combaterea acestui fenomen ar trebui să se facă printr-o campanie masivă a statului. E o sarcină dificilă în actualul context însă, combaterea dezinformării ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile autorităților dacă doresc ca această campanie să se finalizeze cu bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *