Avocata Katia Cicală, președinta Patronatului Furnizorilor Privați de Servicii Sociale, explică, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, de ce sistemul de îngrijire al bătrânilor în centrele sociale din România riscă să intre în colaps, care sunt principalele motive, dar și ce soluții există.
Schimbările legislative din 2024, introduse după cazul „azilelor groazei”, au dus la înăsprirea cadrului legislativ al licențierii serviciilor sociale desfășurată de Ministerul Muncii.
Cazul din Bihor scoate la lumină tendința furnizorilor de servicii care au ales să se orienteze spre o „zonă gri” pentru a continua activitatea de îngrijire a vârstnicilor.
Aceste centre private de îngrijire a vârstnicilor funcționează ca asociații, fundații sau SRL-uri. Pe fondul înăspririi cerințelor de licențiere, acestea au ales să se orienteze spre alte coduri de funcționare, dar care să le permită să-și continue activitatea, potrivit scrisorii deschise înaintate statului român de către Patronatul Furnizorilor Privați de Servicii Sociale (PFPSS) și Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici (ADIV).
„Există foste cămine de bătrâni care nu au reușit să-și mai obțină licența din cauza condițiilor extreme. Având deja locațiile funcționând, având deja persoane care erau acolo și primeau aceste servicii, unii dintre ei de ani de zile, au fost nevoiți să caute alte soluții.
Spre exemplu 8710 s-a transformat în «servicii de îngrijire medicală în regim rezidențial», care apreciem noi că este un cod legal de funcționare, însă există contradicții între Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, pentru că, practic, se desfășoară cumva aceeași activitate de îngrijire a persoanelor vârstnice. Însă toate aceste persoane vârstnice sunt persoane cu probleme grave de sănătate, care primesc în fiecare zi îngrijiri medicale”, susține Katia Cicală, președinta PFPSS.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
