Dezinformarea, fake news-urile, inclusiv discriminarea, „sunt teme folosite în războiul hibrid internațional” dintre Rusia și Vest, susține președintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos. Invitat la „Puterea Știrilor”, președintele CNCD a vorbit despre impactul pe care îl poate avea asupra societății o dezinformare lansată de un influencer cu zeci de mii de urmăritori și a fost de părere că, atunci când se încalcă niște valori fundamentale, „atunci putem să intervenim prin limitarea libertății de exprimare”. În privința discriminării, Csaba Asztalos a amintit de cazul Buhnici, care a fost „interesant și important pentru că a generat și o dezbatere utilă în societate”.
„Aici trebuie să distingem între situațiile în care există intenția de a dezinforma și atunci când se aruncă o informație incorectă care polarizează, adică formele vinovăției, culpă sau intenție. De regulă, suntem în zona de dezinformare prin intenție, ceea ce poate să conducă la efecte extrem de negative în societatea noastră. Acolo unde libertatea de exprimare încalcă niște valori fundamentale atunci putem să intervenim prin limitarea libertății de exprimare. Și sunt criterii după care se realizează acest lucru. Am trecut și trecem prin crize suprapuse care nu oferă un respiro societății de a se reorganiza, ca să spun așa. Am avut ante-pandemie o perioadă în care deja am cunoscut criza financiară, pandemia cu toată povestea pe care am trăit-o, după care am avut criza prețurilor la energie, criza prețurilor la alimente, criză economică și război și acum avem noi provocări pe zona financiară. Acestea toate suprapuse sunt și au fost folosite în competiția sau războiul sau lupta internă sau regională și inclusiv în ceea ce se numește competiția geopolitică, războiul din acest moment între Rusia și Vest.
Aceste subiecte, inclusiv discriminarea, sunt teme folosite în războiul hibrid internațional, iar România este un front, dacă doriți, unde războiul hibrid informațional este prezent. Chiar astăzi am văzut un sondaj pe știrile false în România cu niște rezultate înfricoșătoare. Înainte de Covid, încrederea sau atașamentul românilor față de Uniunea Europeană era la cote de 65-66%, acum suntem undeva la cote de 46%. Dezinformarea a funcționat și aici o parte din mass-media din România a fost și este un actor care face parte din această diviziune”, a declarat președintele CNCD.
Csaba Asztalos a precizat că, în cazul influencerilor cu mulți urmăritori, derapajele sunt mult mai vizibile și Consiliul primește zeci de reclamații. El a amintit în acest context de cazul George Buhnici și jignirile lansate de acesta la adresa femeilor.
„Dacă avem un formator de opinie care are un milion de urmăritori efectele sunt altele. Cetățenii sesizează, presa sesizează. Cazul Buhnici, de exemplu. Nu am avut nevoie să-l monitorizăm noi pe domnul Buhnici. Am primit destul de multe sesizări, dar cazul Buhnici a fost interesant și important pentru că a generat și o dezbatere utilă în societate, pentru că dezbaterile sunt utile, acesta este rolul lor, să identificăm soluțiile optime pentru astfel de situații sau și a altor cazuri. Declarațiile arhiepiscopului Tomisului despre femei, și acolo am avut dezbateri și acolo am avut plângeri, deci au fost multe situații”, a mai declarat președintele CNCD, Csaba Asztalos.
Buhnici, amendat de CNCD cu 20.000 de lei
La sfârșitul lui august 2022, Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis amendarea lui George Buhnici cu 20.000 de lei, pentru declaraţiile sale despre corpurile femeilor.
CNCD apreciază că „afirmaţiile făcute de George Daniel Buhnici la adresa femeilor, în cadrul emisiunii TV ‘XNS’, în luna iulie 2022, emisiune ce a fost difuzată pe postul TV Antena 1, reprezintă faptă de discriminare şi încalcă dreptul la demnitate umană”. Hotărârea a fost adoptată cu unanimitatea de voturi a celor şapte membri ai Colegiului director prezenţi.
Printre declaraţiile sancţionate s-au regăsit: „Şi-am văzut fete care arată foarte bine, aici. Dar am văzut şi fete care nu arată foarte bine.Şi nu as vrea să mi se interpreteze, suntem la un festival, putem să dăm vina pe orice, bă, dar serios, mai mergeţi pe la sală fetelor!” şi „Venim la mare ca să vedem piele, aş vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi. Deci, dacă aţi investi în săliţă cât investiţi în tatuaje, cred că am fi toţi mai bine. Încurajez pe toată lumea să dea un pic pe la sală”.
