Cazul Buzatu și șansele PSD la alegeri

Un sondaj CURS arată că românii sunt iar interesați de tema corupției. Și nu este de mirare: cazurile de politicieni corupți și alegerile electorale care se apropie cu pași repezi îi fac pe cetățeni mai atenți la ce se întâmplă. Asta și pentru, de-a lungul anilor, s-au constituit dosare „consistente” de corupție pe numele multor guvernanți și funcționari publici. Statul rămâne cel păgubit. Între timp, corupția va fi, sigur, o „carte” jucată în competiția dintre partide pe arena electorală de anul viitor, care vor „defila” cu valori precum responsabilitate (accountability), control și echilibru (checks and balances) și domnia legii (rule of law).

Remus Ioan Ștefureac, politolog, explică, pentru PS NEWS, cum sunt afectate șansele PSD-ului la alegerile electorale din 2024 pe fondul cazurilor răsunătoare de politicieni social-democrați care au luat mite și au fost prinși în flagrant.

Întâi de toate, sondajul CURS arată că, în opinia majorității românilor (96%), țara se îndreaptă mai degrabă într-o direcție greșită. Corupția, hoția sunt probleme principale în țară, la care se adaugă inflația și veniturile mici, mai ales după pachetul de măsuri fiscale anunțat de Guvern și agreat de coaliția PSD-PNL.

Apoi, statisticile arată că România se situează pe primul loc în UE la evaziune fiscală. Premierul Marcel Ciolacu anunța recent că aceasta este la peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei.

„Cazurile de corupți au mai fost. Din păcate, vor mai fi. Evaluarea șanselor PSD în acest caz depinde de un cumul de factori. Corupția a redevenit o temă de preocupare pentru români, alături de alte teme precum prețurile și evoluția economiei, care atârnă foarte greu. Prin urmare, ecuația susținerii politice electorale pentru PSD nu depinde doar de asemenea cazuri care, evident, afectează credibilitatea partidelor și, în particular, în acest caz, al PSD”, explică Ștefureac.

Ce șanse are PSD la alegerile electorale

Politogul este de părere că PSD-ul are totuși șanse mari să ia o mare parte din voturile cetățenilor.

„PSD are un electorat destul de stabil. Un nucleu atașat. Dincolo de variații în susținerea electorală, cu cifre în sondaje care pot începe cu 3 sau 2, sub aceste cifre, PSD-ul nu poate coborî. Mult mai relevantă va fi o discuție după această iarnă, după ce vom vedea și analiza impactul pachetului fiscal anunțat asupra economiei. Atunci vom putea trage concluzii mai ample”, mai punctează Ștefureac.

Corupția din PSD

Cel mai recent caz de corupție este cel în care personaj principal este Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu (PSD). Acesta a fost arestat preventiv sâmbăta trecută, pentru 30 de zile. El a fost prins în flagrant de către procurorii DNA cu o mită de 1,25 milioane lei. Dumitru Buzatu beneficiază de prezumția de vinovăție până la o sentință definitivă și irevocabilă.

Acesta s-a justificat în fața judecătorilor spunând că banii identificați de DNA ca mită sunt doar „banii familiei”. Buzatu a fost exclus din PSD.

„Am luat trei decizii, respectiv excluderea domnului Dumitru Buzatu din PSD, numirea ca și președinte interimar a organizației PSD Vaslui a vicepreședintelui Dragoș Benea. Am luat act de demisia din funcția de secretar de stat a domnului Buzatu Tudor și, de asemenea, am propus colegilor mei suspendarea ca membru al PSD a doamnei Crețu Gabriela, senatoare”, a afirmat Marcel Ciolacu după ședința PSD.

Politologul Ștefureac crede că ultimul caz de corupție, cel al politicianului Dumitru Buzatu, este o pată neagră pe obrazul partidului social-democraților.

„Acest caz afectează imaginea partidului. Autoritățile competente au organizat acel flagrant.  Am și văzut reacția lui Ciolacu, care a anunțat rapid, aproape instant, excluderea din PSD a domnului Buzatu. Această reacție rapidă a fost menită să diminueze impactul negativ asupra PSD. Din punct de vedere politic a fost un gest corect și salutar. În trecut, ne aducem aminte, în situații similare, se invocau tot soiul de alte foruri, de comisii, comitete, foruri care sa ia decizii. În acest caz, a fost o poziționare clară la vârful partidului și a vizat acest lucru. Reacția rapidă a fost una importantă și ar putea fi un reper pentru restul”, conchide Ștefureac.

• Maricel Cîrjaliu (PSD)

Primar în Agigea , trimis în judecată de DNA pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. În acest caz, prejudiciul adus unei societăți comerciale este considerabil, arată DNA, adică 3.573.650 euro și 1.548.988 lei. Cîrjaliu nu a fost exclus din partid.

„Inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 m.p., inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea.Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel. Prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus”, se arată în rechizitoriul procurorilor, citat de Constanța100.ro.

În cursul urmăririi penale, societatea păgubită ca urmare a acțiunilor descrise mai sus a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.573.650 euro și 1.548.988 lei.

• Dorin Dobrișan (PSD), director CEC Râmnicu Vâlcea

El a fost acuzat în dosar de luare de mită, perioada infracțiunilor 2006-2008. A mai fost acuzat și de abuz în serviciu, semnând contracte de lucrări și de prestări servicii atribuite în condiții nelegale societății SC Electrovâlcea SRL Râmnicu Vâlcea, suma totală decontată ridicându-se la peste un milion de lei. Firma a beneficiat de o linie de credit în cuantum de 5.500.000 de lei. În schimb Dobrișan a primit patru autoturisme de lux, cu o valoare estimată la 202.000 de euro. Pe 19 octombrie 2015 a fost condamnat la 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

• Liderul PSD, Liviu Dragnea

Acesta a fost condamnat în dosarul de corupție „Fraude la Referendum”, în 2012. El a fost acuzat că pus la punct un sistem național de influență prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a președintelui Traian Băsescu. Pe 22 aprilie 2016, Dragnea a primit 2 ani de închisoare cu suspendare.

Totodată, el a fost condamnat și în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman (2006–2012), când deținea funcția de președinte al CJ Teleorman PSD. Dragnea a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul care viza angajarea fictivă a două angajate – Adriana Botorogeanu și Anisa Niculina Stoica – la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, cele două lucrând de fapt la PSD Teleorman. Ca președinte al Consiliului Județean Teleorman, Dragnea coordona și controla activitatea DGASPC și ar fi determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze și să fie remunerată la DGASPC Teleorman. Pe 27 mai 2019 a primit 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

• Nicușor Constantinescu (președinte al CJ Constanța PSD)

El a fsot condamnat în dosarul „Centrul Militar Zonal” (2009-2013). Acesta a fost acuzat de abuz de putere într-un caz legat de subfinanțarea Centrului Militar Zonal din Constanța. Pe 29 iunie 2016 a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare.

Totodată, el a fost condamnat în dosar de abuz în serviciu, spălare de bani. Perioada ilegalităților: 2010– 24 martie 2014. Acesta a fost acuzat că în calitatea de șef al Consiliului Județean a determinat un prejudiciu în dauna instituției în valoare de 30.782.039 lei și statul cu peste un milion de lei. El a făcut plăți nelegale fără să existe dovezi că lucrările achitate au fost executate. Pe 11 iulie 2019 a primit 10 ani de închisoare cu executare.

• Marius Isăilă (senator PSD)

A cerut mită (anul 2012-2013) suma de 200.000 euro unui om de afaceri pentru a bloca controlul ANAF la firma acestuia. Deoarece controlul a continuat a mai cerut 150.000 euro să intevină, apoi în 2013 a mai cerut 20.000 euro pentru a interveni pe lângă diferiți funcționari publici. A primit, în 2016, sentința de 5 ani și patru luni închisoare cu executare.

• Radu Mazăre (primar PSD Constanța) și Nicușor Constantinescu (președinte al CJ Constanța PSD)

Cei doi au fost acuzați în dosar de luare de mită, abuz în serviciu și conflict de interese (2006–2014). Mazăre a fost acuzat, alături de alți funcționari, de ”restituirea și atribuirea nelegală a unor întinse suprafețe de teren intravilan din Constanța, Mamaia, plajă și faleză”.

Prejudiciul estimat de DNA: 114 milioane de euro. Mazăre a părăsit țara în decembrie 2017 și a anunțat că cere azil politic în Madagascar. Sentințele celor doi: 8 ianuarie 2019 – 9 ani de închisoare cu executare (Mazăre) și 5 ani de închisoare cu executare.(Constantinescu).

• Ionel Arsene (deputat PSD de Neamț)

El a întreprins activități de corupție în 2013 și 2015. Acesta a fost acuzat în dosar de trafic de influență, luare și dare de mită. DNA l-a acuzat că a luat mită 100.000 de euro de la Gheorghe Ștefan, fost primar PDL în Piatra Neamț, ca să își folosească influența pe lângă conducerea ANI astfel încât Agenția să constate incompatibilitatea unui adversar politic.

În al doilea dosar, în iunie 2015, Arsene a intervenit pe lângă primarul unei comune din Neaț asfel încât firma care construia școala din localitate să subcontracteze lucrările de tâmplărie către o firmă agreată de Arsene. Pe 10 martie 2023, acesta a primit 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

• Constantin Nicolescu (PSD, președinte CJ Argeș)

El a fost condamnat în dosarul de corupție „Zeus I (Bani europeni pentru scoli)”. Acesta a fost acuzat ca a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false. Abia în 5 februarie 2015 a fost condamnat la 7 ani si 8 luni de închisoare cu executare.

• Cristian Rizea (deputat PSD)

El a fost inculpat în dosar pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor. Perioada ilegalităților: septembrie – decembrie 2009. Rizea a pretins de la un om de afaceri cu cetățenie americană, suma de 300.000 euro în schimbul promisiunii, îndeplinite ulterior, că va interveni la nivelul a două autorități: Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) și primăria comunei Chiajna, pentru rezolvarea problemelor omului de afaceri. În cursul anchetei a contactat doi martori promițându-le că le va oferi gratis un spațiu comercial în zona Cotroceni în schimbul unor declarații mincinoase. Pe 18 martie 2019 a primit 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

• Neculai Onțanu (primar PSD sectorul 2)

El a fost condamnat în dosar de luare de mită. Perioada ilegalităților constatate: 2006–2007. În 2016, Onțanu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, fiind acuzat că a acceptat promisiunea unor foloase materiale de la Cristi Borcea, beneficiar al unor drepturi litigioase, pentru ca în schimb să faciliteze procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri ce totalizau 83.500 m2, situate în sectorul 2. Pe13 aprilie 2021 a primit 3 ani de închisoare cu suspendare.

Lista corupților din PSD este mai lungă. De precizat că, desigur, corupți există și în alte partide politice, dar cei mai mulți rămân în rândurile PSD. Cu toate acestea, PSD-ul are un „bazin” electoral important și cele mai mai șanse la alegerile electorale.

Ce preferințe politice au românii

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj, realizat în perioada 12 – 22 septembrie 2023. Potrivit cercetării sociologice, intenția de vot la nivel național nu se prezintă radical diferită față de precedentul sondaj-omnibus, din iulie 2023, dar apar câteva tendințe importante.
Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, opțiune de vot ar arăta în felul următor:

• PSD – 31% (31% în iulie 2023, 31% în mai 2023, 33% în martie 2023, 36% în ianuarie 2023, 34% în noiembrie 2022, 35% în septembrie 2022, 37% în iulie 2022, 35% în mai 2022).
• AUR – 18% (20% în iulie 2023, 17% în mai 2023, 16% în martie 2023, 14% în ianuarie 2023, 12% în noiembrie 2022, 15% în septembrie 2022, 12% în iulie 2022, 10% în mai 2022)
• PNL – 19% (18% în iulie 2023, 20% în mai 2023, 21% în martie 2023, 22% în ianuarie 2023, 24% în noiembrie 2022, 22% în septembrie 2022, 24% în iulie 2022, 23% în mai 2022)
• USR – 11% (12% în iulie 2023, 11% în mai 2023, 9% în martie 2023, 8% în ianuarie 2023, 9% în noiembrie 2022, 8% în septembrie 2022, 7% în iulie 2022, 9% în mai 2022)
• UDMR – 4% (4% în iulie 2023, 5% în mai 2023 și precedentele)
• PUSL – 4% (4% în iulie 2023)
• SOS România – 5% (4% în iulie 2023)
• PMP – 4% (4% în iulie 2023)
• Pro România – 2% (2% în iulie 2023)
• Altul – 2% în iulie 2023).

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News