Skip to content
Politică

Cazul închisorilor inflamează UDMR. PSD-iștii, cu nimic mai buni decât Prună sau Predoiu EXCLUSIV

evz.ro

Cazul închisorilor inflamează Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). PSD-iștii par să nu fie cu nimic mai buni decât foștii miniștri ai Justiției Raluca Prună și Cătălin Predoiu.

Ideea se desprinde din declarația oferită vineri pentru PSnews.ro de către Márton Árpád, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Deputatul UDMR de Covasna a început prin a-și exprima dezacordul cu sintagma „recurs compensatoriu” prin care este cunoscută legea care acordă unui deținut 6 zile de libertate pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiții de detenție neconforme cu normele europene.

„În primul rând, folosiți un cuvânt care n-are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă. Termenul este inexistent. Recursul este o procedură juridică. Or, nu există în Codul de Procedură Penală acest recurs compensatoriu. Nu știu cine a născocit acest termen”, a afirmat Marton Arpad.

Într-adevăr: formula nu există nici în titlul, nici în textul Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Totuși, sintagma este folosită inclusiv de către ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În altă ordine de idei, Marton Arpad a  dat de înțeles că actuala formulă cu 6 zile de libertate la 30 de zile executate în condiții neconforme este mai bună decât varianta propusă de către fostul ministru tehnocrat Raluca Prună, întrucât  „beneficiul de 3 zile nu rezolva problema”.

Totodată, Marton a explicat de ce au ieșit din închisoare persoane condamnate pentru infracțiuni grave (omorur, viol, pedofilie etc.), dar nu și corupți: „pentru că legea se aplică pentru toți cei care erau deținuți în încăperi care nu erau conforme cu prevederile din Uniunea Europeană”.

„Deci acuma nu vă supărați: de unde să știu eu în ce încăperi sunt ținuți unii deținuți și în ce încăperi sunt ținuți alții? Această prevedere legală a fost tocmai pentru acele persoane care erau deținute în astfel de încăperi care practic, pentru pedeapsa pe care au primit-o, au ispășit această pedeapsă într-o situație mult mai grea. Ca atare, pedeapsa lor a fost consumată”, a continuat UDMR-istul.

Întrebat despre riscul recidivei, care poate aglomera din nou pușcăriile, Arpad Marton a arătat că esența problemei trebuie căutată în prevederile actualului Cod Penal (pe care guvernul Emil Boc și-a asumat răspunderea în 2009 – așadar, fără ca Parlamentul să se fi putut exprima prin vot – și care a intrat în vigoare în 2014). Concret: deputatul jurist s-a plâns de faptul că noul Cod Penal prevede sporuri de pedeapsă pentru fapte comise de mai multe ori, astfel infracțiuni de corupție ajungând să fie pedepsite greu decât unele mult mai grave.

„Oricând există o posibilitate de recidivă pentru orice infractor. Acuma: dumneavoastră vorbiți de violatori, de ucigași – vreți să speriați lumea. E mai spumoasă știrea. Dar, calculat la rece, puteți să faceți calculul: la 20 de ani de închisoare se pot câștiga 4 ani.

Or, 20 de ani de închisoare se dau pentru crime destul de dure. Sunt pedepse de 6-7 ani care se dau uneori la violatori și ei ies cu o lună-două mai repede. Deci nu se întâmplă că cineva care a comis o crimă oribilă imediat va ieși și își va continua activitatea criminală.

Eu nu știu datele statistice, dar teoretic în ultimii ani eu am constatat din presă că se dădeau ani mai grei de pușcărie tocmai la persoanele acuzate de fraude economice, și mai puțin pentru violatori și pentru criminali, care primeau mai puțin (nu știu din ce cauză). Deci ar fi o explicație ca pentru o fraudă economică să primească cineva 22 sau 28 de ani de închisoare, și atunci mai are mult de stat, cu noul Cod Penal. Cu pedepsele comasate, chiar pentru un furt minor se ajunge la 15-17 ani de închisoare (evident: comis de mai multe ori).

Deci asta ar fi o explicație, dar explicația constă tocmai în faptul că acele persoane condamnate pentru viol sau pentru tâlhărie, omor etc. au primit pedepse mult mai mici decât cei pentru corupție. Și atunci poate e și vina actualului Cod și a judecătorilor, a explicat Marton Arpad.

Ultima problemă discutată cu deputatul jurist s-a referit la construirea unor noi penitenciare și la modernizarea / extinderea celor existente, ca mod de a rezolva problema aglomerării. La rândul lui, parlamentarul UDMR i-a pus pe aceeași treaptă pe cei din actualul guvern PSD-ALDE (din care face parte Tudorel Toader) cu membrii cabinetelor Dacian Cioloș (unde ministru al Justiției a fost Raluca Prună), Emil Boc (cu Cătălin Predoiu ca deținător al portofoliului) și nu numai.

„Și actualul guvern ar putea să se ocupe cu construcția penitenciarelor – cum și doamna Prună (căci ea a venit cu proiectul de lege) s-ar fi putut apuca de construit penitenciare, și alte guverne de diferite culori ar fi putut să se apuce, mai ales după ce noul Cod Penal a intrat în vigoare, datorită căruia oamenii primesc pedepse cu închisoare cel puțin cu 30% mai grele (câteodată chiar de 2-3 ori mai mult) decât primeau înainte pentru aceeași faptă. Atunci când a adoptat acea variantă a noului Cod Penal, ar fi trebuit să se justifice ministrul de Justiție de până atunci să construiască aceste penitenciare, pentru că ar fi trebuit să știe ce efect are noul Cod Penal și noul Cod de Procedură Penală, pe care guvernul Boc și-a asumat răspunderea. Nu Parlamentul l-a adoptat!” a încheiat Marton.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *