Skip to content
Video

Cazul ”iubita lui Dragnea”. Șeful CNCD: Transformarea într-un obiect sexual a femeii EXCLUSIV

Revista 22

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a fost invitatul celei mai noi ediții a interviurilor video PSnews.ro.

Printre altele, acesta a discutat despre articolul Times New Roman, în care iubita lui Liviu Dragnea, Irina Alexandra Tănase, prezentă la Congresul extraordinar al PSD din martie, era jignită. Atunci, CNCD a hotărât aplicarea sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei pentru Infant Media SRL, care administrează publicația, 5.000 lei pentru autorul articolului, 3.000 lei pentru editorul șef și 3.000 lei pentru administratorul Infant Media SRL. Publicația este obligată, de asemenea, să publice pe site-ul său un rezumat al hotărârii, pentru o perioadă de 30 de zile, precum și în două cotidiene naționale.

Asztalos a afirmat că nu a existat un conflict de competență între instituția sa și o instanță civilă, întrucât textul publicat de TNR.ro a creat o imagine nefavorabilă femeilor, obiectificându-le.

Nu există un conflict de competență pentru că în instanța civilă există o răspundere civilă – există un proces pentru daune morale și materiale, în timp ce în zona noastră vorbim de o răspundere administrativă, contravențională în acest caz, deci este și un caz de discriminare în interpretarea noastră, pentru că vorbim de imaginea femeii în spațiul public. De altfel, adunarea parlamentară a Consiliului Europei are recomandări pentru jurnaliști în zona de etică jurnalistică pentru a prevenii promovarea sau crearea de prejudecăți față de femei în spațiul public. Nu este un lucru facil să explic această speță, întrucât textul este atât de sexist încât nu pot să-l redau, dar acolo vorbim de o transformare într-un obiect sexual a femeii – de aceea este și un caz de discriminare, nu doar de răspundere civilă, a punctat Csaba Asztalos.

Mai mult decât atât, președintele CNCD a subliniat că această măsură luată împotriva publicației de pamflete nu este un atac la adresa întregii prese, însă atrage atenția asupra exprimărilor pe care jurnaliștii le folosesc: În primul rând, vreau să subliniez că jurnaliștii au tot dreptul să critice persoanele care sunt formatori de opinie, în sens larg, ori, și în acel caz, vorbim despre femei: unele cu funcții, altele doar membre de partid, dar sunt persoane publice. Ai dreptul, ca jurnalist, să critici un partid, o persoană ca parvenit în politică, faptul că a făcut compromisuri, dacă ai dovezi, dar trebuie să le faci cu bună-credință și fără să intervii în viața privată dacă nu reprezintă un subiect de interes public. Acel text a creat o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa acelor cinci femei care au făcut plângerea”.

Întrebat de redactorul-șef al PSnews.ro, Marinela Angheluș, câtă libertate de exprimare are un om de presă, în România, Csaba Asztalos a subliniat că, atât timp cât jurnalistul în cauză nu jignește o persoană sau un grup de indivizi, nu are nicio limitare. Mai mult decât atât, rolul presei în societate este unul vital.

(Jurnalistul – n.r.) are o libertate de exprimare foarte mare, din punctul meu de vedere. Depinde și de priceperea jurnalistului, ajunge până acolo încât să nu incite la ură împotriva unei alte persoane sau a unei alte comunități. Altfel, jurnalistul are un rol extrem de important în a pune în dezbatere publică subiecte de interes public, în a critica, în a disemina informația, a informa cetățeanul pentru a putea să adopte decizii în cunoștiință de cauză, dar depinde foarte mult de jurnalist cum își exercită acest drept și-și crează libertatea de exprimare, care poate să depindă de foarte multe lucruri, nu neapărat de textul pe care-l transmite sau declarația dată”, a punctat șeful CNCD.

O soluție cu care vine președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este stabilirea și respectarea unor reguli simple în cadrul instituțiilor de mass-media: Depinde și de condiția economică a mass-media din România, care suferă, depinde și de regulile pe care și le implementează în cultura organizațională – aici sunt multe probleme -, și depinde și cât de mult respectă aceste reguli – de exemplu, să n-avem discriminare în mass-media. Sunt probleme în această zonă. Am întâlnit trusturi de presă care încheie contracte pe perioadă determinată cu femei jurnalist și dacă rămân însărcinate, nu mai prelungesc contractul de muncă. Aș putea să vă dau multe alte exemple. Eu cred că dacă mass-media dorește să promoveze anumite principii și se bate pentru acestea, inclusiv libertatea de exprimare, este important să le implementeze în primul rând în interiorul culturii organizaționale. Pe de altă parte, vedem o schimbare în mass-media, având o globalizare a comunicării instante și în zona de pagini de socializare; este greu să faci o diferență între jurnalistul profesionist și cel de ocazie, și sunt și jurnaliști care se refugiază în diferite start-up-uri mai mici pentru a-și păstra libertatea de exprimare și fac jurnalistică de investigație”.

Urmăriți secvența de la minutul 15:40 și până la minutul 21:57

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *