Cazul turcului evadat după ce primise 22 de ani de inchisoare: Ce spune Legea despre regimul de detenție și recompense

Sursa foto: Pexels

Cazul lui Abdullah Atas, cetățeanul turc condamnat la 22 de ani de închisoare pentru uciderea unui polițist și dat în prezent în urmărire națională după ce nu s-a mai întors din permisie, ridică semne de întrebare privind cadrul legal care i-a permis să execute pedeapsa în regim semideschis și să beneficieze de ieșiri temporare din Penitenciarul Rahova. Digi24.ro a analizat prevederile legale aplicabile în astfel de situații.

Regimurile de detenție prevăzute de lege

Legea română stabilește patru regimuri de executare a pedepselor privative de libertate:

  • maximă siguranță,

  • închis,

  • semideschis,

  • deschis.

Stabilirea regimului de detenție se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui penitenciar, după încheierea perioadei de carantină și observare. Din comisie fac parte directorul penitenciarului (în calitate de președinte), șeful serviciului pentru aplicarea regimului și reprezentanți ai serviciilor de educație și asistență psihosocială.

Cum se stabilește regimul inițial de executare

Potrivit legii:

  • Regimul de maximă siguranță se aplică persoanelor condamnate la detenție pe viață, celor condamnate la peste 13 ani de închisoare sau celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, cu anumite excepții prevăzute de lege;

  • Regimul închis este destinat persoanelor condamnate la pedepse cuprinse între 3 și 13 ani;

  • Regimul semideschis se aplică celor condamnați la pedepse mai mari de un an, dar de cel mult 3 ani;

  • Regimul deschis este prevăzut pentru pedepse de până la un an.

Totuși, legea permite, în mod excepțional, ca stabilirea regimului să țină cont și de natura infracțiunii, modul de săvârșire, profilul condamnatului și comportamentul acestuia, comisia având posibilitatea de a dispune un regim imediat superior sau inferior ca grad de severitate.

Schimbarea regimului de detenție

Legea obligă comisia penitenciarului să analizeze periodic conduita deținutului și eforturile de reintegrare socială, pe baza unui raport adus la cunoștința persoanei condamnate.

În cazul deținuților condamnați pe viață, analiza are loc după executarea a 6 ani și 6 luni, iar pentru ceilalți condamnați, după executarea a o cincime din pedeapsă.

Pentru trecerea într-un regim mai puțin sever, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, printre care:

  • o conduită constant pozitivă, fără abateri grave;

  • implicarea în muncă sau în activități educative, terapeutice ori de reintegrare;

  • lipsa unui comportament care să indice riscuri pentru siguranța penitenciarului.

Deciziile comisiei sunt reevaluate cel mult o dată pe an.

Situația lui Abdullah Atas

Potrivit informațiilor furnizate de autorități:

  • Abdullah Atas a fost condamnat în 2015 la 22 de ani de închisoare pentru uciderea unui polițist;

  • pe durata detenției a primit 72 de recompense, dintre care 24 de permisii;

  • executa pedeapsa în regim semideschis, deși mai avea de ispășit aproximativ 12 ani de închisoare;

  • a primit permisie în perioada 23–26 ianuarie, însă pe 26 ianuarie nu s-a mai întors în penitenciar;

  • ulterior, a fost dat în urmărire națională, existând informații potrivit cărora ar fi părăsit deja România.

Ce presupune regimul semideschis

Regimul semideschis permite:

  • cazarea în comun;

  • deplasarea neînsoțită în zone prestabilite din interiorul penitenciarului;

  • desfășurarea de activități de muncă, educative, culturale sau terapeutice, atât în interiorul penitenciarului, cât și în exterior, sub supraveghere, inclusiv prin mijloace electronice.

Permisia, o recompensă prevăzută de lege

Permisia de ieșire din penitenciar este considerată de lege o recompensă, acordată deținuților care:

  • au o conduită constant pozitivă;

  • sunt stăruitori în muncă;

  • participă activ la programe educative și de reintegrare.

Aceasta nu se acordă deținuților care prezintă riscuri de recidivă, pericole pentru siguranța penitenciarului sau au cauze penale în curs care le pot influența comportamentul.

În cazul aprobării permisiei, directorul penitenciarului trebuie să stabilească în mod clar data revenirii, regulile de respectat și consecințele nerespectării acestora, iar poliția națională și poliția de frontieră trebuie informate înainte de plecarea deținutului.

Legea permite, de asemenea, ca persoanele aflate în permisie să fie monitorizate prin sisteme electronice de supraveghere, măsură care poate fi dispusă la propunerea comisiei penitenciarului.

Citește mai mult AICI.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: