Seria interviurilor PSnews a contianuat cu purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Brănescu, ce a abordat, vineri, mai multe probleme de interes social.
Astfel, printre subiectele discutate s-a regăsit și cazul de agresiune sexuală asupra a doi minori, un băiat de 9 ani și sora acestuia, în vârstă de 4 ani, ce a uimit Capitala, suspectul fiind polițist la Brigada Rutieră. Întrebat de Marinela Angheluș dacă a existat vreun mesaj oficial al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la acest caz, teologul Vasile Brănescu a afirmat că nu, întrucât ”un comunicat oficial ar fi fost tautologic”. Purtătorul de cuvânt insistă că acest gen de fapte condamnabile de societate sunt discutate de către preoți, în cadrul slujbelor de duminică, punând astfel accent pe distribuirea ideilor bisericești prin micii reprezentanți ai instituției.
”Cazul despre care vorbiți fără îndoială a înfiorat, a cutremurat întreaga societate românească – a fost și foarte mediatizat, cum era firesc. Un asemenea caz, când apare, te pune pe gânduri: de ce o astfel de persoană este în libertate, de ce se mișcă lejer printre noi, de ce are acces la copii noștri – sunt întrebări se pun și în alte societăti; asemenea personaje nefaste, suferinte de cele mai multe ori (pentru că pedofilia, din orice unghi ai privi-o, este o patologie, o dereglare care trebuie sesizată, în mod firesc, și trebuie luate măsuri inițiale din partea celor care au căderea să o facă: autoritățile medicale și, în cazul despre care vorbim, din partea celor care l-au înconjurat un timp pe acest personaj nefast și care, înțeleg, l-au tolerat. Un astfel de caz, ca și altele: de crimă, de viol, sunt cazuri care cutremură societatea sunt cazuri în care, bineînțeles, te pun și din punct de vedere spiritual pe gânduri: de ce o societate ajunge să tolereze uneori asemenea situații. Din acest punct de vedere, mesajul Bisericii este unul constant – așa cum vă spuneam și înainte de a intra în emisiune, preoții (practic, toți preoții care află despre un asemenea caz) au grijă ca în predica lor din fiecare duminică să introducă o idee, măcar tangențială la o asemenea situație, să tragă o concluzie, să îndemne pe cei din fața lor, printr-un mesaj, într-o direcție utilă social, și din acest punct de vedere, Biserica este inevitabil implicată, intrinsec implicată într-o astfel de realitate socială. Despre asemenea cazuri se vorbește în biserică când apar. Nu a existat un mesaj oficial pentru că un comunicat oficial ar fi fost tautologic – oricum mesajul preoților este unul menit să implice pe cei din fața lor în calitate de creștini în orice mod posibil pentru ameliorarea socială în sfera în care ei trăiesc. Un creștin adevărat nu e un om pasiv, sau dacă e un om pasiv nu e un creștin adevărat, e un om sensibil, e un om atent la nevoile celor din jur, e un om care are grijă să transmită el însuși menit să vindece orice rană apare în corpul social din care el face parte”
Cum vor fi împărțite funcțiile din PNL în echipa Cîțu. Se anunță schimbări și la vârful a 3 ministere
Noi tensiuni în coaliția de guvernare. Rectificarea bugetară, mărul discordiei
Se ascute lupta pentru putere în USRPLUS: încă un candidat la șefia partidului. Cine se va lupta cu Barna și Cioloș
Viziteu, foarte șmecher! DNA îl protejează #bigtime, spune Silviu Mănăstire: „Asta înseamnă Justiție useristă!”
Cine e marele câștigător al controversei Gen versus Sex pe cartea de identitate. Sociologul Barbu Mateescu: Este o veste foarte bună pentru ei!
Mai mult decât atât, întrebat care este mesajul Bisericii pentru societatea românească ce se confruntă cu cazuri cutremurătoare, precum cel al femeii împinse în fața metroului de către o persoană pe care nu o cunoștea sau cel al suspectului de pedofilie, membru al organelor de siguranță, purtătorul de cuvânt a subliniat necesitatea implicării fiecărui individ în sfera sa socială, spre a rezolva sau chiar a preveni acest gen de situații. Vasila Bănescu a adăugat relația de interdependență între tratamentul medical și cel spiritual, în cazul bolnavilor psihici.
”Mesajul Bisericii pentru cetățeni într-un astfel de context este unul care scoate în evidență grija și atenția permanentă pe care trebuie să le cultivăm în viața noastră, în relația noastră cu ceilalți. Nu vreau să cad într-un registru foarte banal al discuției, dar atunci când aflăm despre asemenea cazuri, în calitate de creștini, trebuie să fim noi în primul rând cei îngrijorați și care iau atitudine în legătură cu asemenea cazuri. E foarte complicat să stăm de vorbă despre un asemenea caz care se întâmplă din când în când fără să ne confruntăm noi direct cu el, dar cei care se întâmplă să intre în sfera de gravitate a unui asemenea caz, să facă parte dintr-o familie care are legăură cu asta sau să cunoască asemenea oameni, lucrurile pe care Biserica le promovează și îi invită pe oameni să facă sunt legate de relația lor cu ceilalți: grija față de copii, grija față de cei cu care ne intersectăm. Ajungând în fața unui asemenea personaj – bolnav sau mai puțin bolnav – prima reacție a noastră este să ajutăm, să facem în așa fel încât asemenea cazuri să fie indentificate mai ușor. E foarte complicat să formulez acum un mesaj legat de cazul de pedofilie (pedofilia este o dereglare profundă, morală – se tratează, evident, și medical, psihiatric, psihologic, dar și din punct de vedre duhovnicesc). O astfel de persoană chiar dacă ajunge într-un stabiliment unde este tratat din punct de vedere medical, trebuie să aibă parte și de un contact cu un preot – preoții de spitale, preoții care se ocupă de asemenea cazuri – care să se apropie de asemenea persoane, încercând să sape adânc în mentalul lor, în conștiința lor, prin spovedanie, pentru a încerca să vindece, să-l facă pe respectivul să conștientizeze pe respectivul că se află pe o cale autodistructivă, din păcate”, a subliniat Vasile Brănescu, pentru PSnews.
Despre scandalurile în care au fost implicate persoane de seamă din cadrul Bisericii, precum Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, teologul Bănescu afirmă că acest gen de acțiuni ce pot dăuna imaginii instituției pe care o reprezintă sunt condamnate, aducându-l și pe fostul episcop de Huși în discuție, ce a fost prins întreținând relații sexuale cu un membru al seminarului pe care îl susținea. Totodată, despre fostul episcop, purtătorul de cuvânt ne spune că acesta a ales să se retragă din cadrul Bisericii, stabilindu-se lângă o mănăstire, într-o locuință pusă la dispoziție de către Episcopia Romanului. Nici celebrul preot Pomohaci nu a fost lăsat la o parte din discuție, teologul Brănescu folosindu-l, ca și pe fostul episcope de Huși, ca și o accentuare a dezaprobării Bisericii față de homosexualitate.
”Cazul Înalt Prea Sfințitului Teodosie este cel mai puțin grav în comparație cu celelalte cazuri care s-au consumat anul trecut, ăn 2017. Cazul Înalt Prea Sfințitului Teodosie este încă sub analiza autorităților judiciare, este un caz care încet-încet s-a limpezit în sensul că acuzațiile inițiale s-au dovedit a fi, practic, mai puțin întemeiate decât s-a crezut inițial. Este încă un proces în derulare, nu avem încă acces la concluzia autorităților judiciare – o așteptăm. Orice ar fi făcut fie Înalt Prea Sfințitul Teodosie, fie un alt potențial ierarh care ar greși, fie el preot, fie el episcop, sunt întotdeauna cazuri de responsabilitate personală. Biserica în sine, ca instituție care ne cuprinde pe noi toți, nu are o vină, nu are o culpă, când un membru al ei, fie și unul reprezentativ greșește (în calitate de persoană privată). Dacă atrage instituția după el este cu atât mai grav și din această perspectivă, Patriarhia Română a pledat pentru asumarea responsabilității personale ca să nu se atragă după sine imaginea instituției; s-a pus problema retragerii sau auto-retragerii persoanelor care se simt vizate de urmărire penală sau care ajung să fie urmărite penal – aceasta ar fi o decizie pe care persoana are libertatea să o ia, este sfătuit să o ia dacă aduce prejudicii de imagine instituției – dar rămâne la latitudinea ei să o ia. Pe de altă parte, funcționează în orice caz de anchetă, prezumția inviolabilă de nevinovăție până la prounțarea finală a autorităților judecătorești. Din această perspectivă, Cazul Înalt Prea Sfințitului Teodosie este unul care cred că încet-încet se apropie de sfârșit, anul acesta cred că vor apărea concluziile anchetei din care a făcut parte. Dacă mă întrebați de cazurile de imoralitate mult mai stridentă care au zguduit cumva spațiul mediatic în legătură cu Biserica anul trecut, cazul episcopului de Huși a fost unul nesfârșit de trist, care realmente a întristat Biserica (și ca Instituție și ca membrii ai ei) pentru că a apărut în prim-plan un caz de homosexualitate probat, din păcate, de imagini a căror veridicitate nu a putut fi contestată de fostul episcop de Huși. Autoritățile judiciare fac o anchetă în continuare în legătură cu relațiile pe care se presupune că le-a avut fostul episcop de Huși cu elevi din seminarul de la Huși – se adună probe. Biserica nu mai este în acest moment implicată pentru că o depășește o astfel de analiză. Acest fost episcop, în acest moment, nu mai reprezintă în niciun fel Biserica, el s-a retras din această funcție, nu mai poate fi numit episcop al Bisericii noastre, este o persoană retrasă și consecințele retragerii lui sunt egale cu cele ale unei caterisiri pentru că el nu mai slujește în calitate de episcop și nu mai beneficiază de un statut de reprezentare al instituției din care încă face parte. La întrebarea de ce nu a fost eliminat total, de ce nu a fost caterisit, vă spun încă odată, efectele retragerii lui sunt profund asemănătoare cu ale unei caterisiri, el nu mai ocupă nicio funcție reprezentivă și a devenit un fost episcop – practic este un monah. A ales să trăiască lângă Mănăstirea Văratec, într-o locuință care i-a fost pusă la dispoziție de către Episcopia Romanului în acest moment. Este o discuție mai lungă, orice astfel de caz este un caz total condamnabil, Biserica a făcut-o ca și în cazul preotului Pomohaci. Nu se acceptă homosexualitatea în Biserica. Din fericire, vorbim la trecut de aceste cazuri – pe care Biserica le-a tranșat așa cum a considerat că este mai bine”, a explicat Vasile Bănescu.
Întrebat despre poziția Bisericii vis-a-vis de referendumul pentru schimbarea formei de guvernământ, propus imediat după pierderea Regelui Mihai I, purtătorul de cuvânt a subliniat calitățile fostului monarh al României, însă afirmă că Biserica Ortodoxă Română nu poate decât să respecte voința poporului exprimată prin vot.
”Această discuție a rămas la nivel de pură discuție. Din câte știu nu s-a avansat în niciun fel mai departe. A fost o discuție creată în atmosfera de profundă efervescență (paradosală efervescență aș spune) creată de plecare la Domnul a Regelui Mihai I al României. În acel moment foarte mulți români au conștientizat ce ar fi fost dacă am fi avut un monarh precum Regele Mihai, cu calitățile sale morale indiscutabile, un model de suveran, un model de conducător autentic al unei țări. Regele Mihai I rămâne inclusiv în memoria Bisericii, nu numai a societății, un model de onestitate intelectuală, un model de smerenie, de discreție, un model de atitudine creștină profund interiorizată, profund asimilată. Toate cuvintele lui, toate mesajele lui transmit întotdeauna idei care au legătură în mod profund cu Evanghelia. A fost un om profund religios și dincolo de asta a fost un om discret religios (oamenii religioși pot fi discreți sau pot fi explicit și chiar supărător-explicit religioși). Regele Mihai a fost un model de maximă discreție și de echilibru și în contextul plecării sale la Domnul, o parte din societatea românească a realizat o posibilă revenire la o altă formă de guvernământ. Aceste discuții au rămas la nivel virtual, nu s-a făcut niciun pas mai departe. Biserica nu are o opțiune în acest sens, nu ar face decât să respecte voința poporului care s-ar pronunța printr-un referendum – poporul însuși face parte din Biserică. Biserica nu îndeamnă în acest moment nici pentru un referendum dar nici pentru nesusținerea unui referendum. Biserica este un martor sau, mai degrabă, un spectator angajat în societate, ca să folosesc formula lui Raymond Aron; este o instituție care are grijă să vegheze asupra moralității în primul rând, să transmită mesaje menite să păstreze acest echilibru moral și să ia atitudine ori de câte ori apar derapaje grave la nivelul moralității publice – asta la nivel mai larg. La nivel micro, Biserica se manifestă prin toate parohiile ei, prin toți preoții ei, prin toate persoanele care o reprezintă în sfera din care acestea fac parte”, a concluzionat teologul, în cadrul interviului acordat PSnews.
Secvența este disponibilă mai jos, de la început și până la minutul 15:07:
