PSnews

Recent

CCR a publicat MOTIVAREA deciziei ce l-ar putea scăpa pe Dragnea de condamnare

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat MOTIVAREA deciziei care l-ar putea scăpa de condamnare pe președintele PSD, Liviu Dragnea.

Este vorba despre sentința definitivă de 2 ani de închisoare cu suspendare primită în dosarul Referendumul. Amintim că de pe condamnarea definitivă lipsesc semnăturile a două dintre judecătoarele din complet (Livia Stanciu și Luminița Zglimbea), locul celor două (care se pensionaseră) fiind luat de către semnătura noii șefe a ICCJ, Cristina Tarcea.

CITIȚI ȘI: Procesul lui Dragnea explică puciul din PSD și întărirea tronului. Atenție la Tudose! EXCLUSIV

Pe 23 ianuarie, CCR a admis cu majoritate de voturi obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 29 de senatori aparţinând PNL, respectiv ÎCCJ, şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Opinia separată i-a aparținut aceleiași Livia Stanciu, care susține că hotărârea CCR „a fost pronunțată cu nesocotirea prevederilor constituționale ale art.64 și art.65 referitoare la principiul autonomiei Camerelor Parlamentului, ale art.16 alin.(1) referitoare la principiul egalității în fața legii, ale art.74 alin.(4) privind prezentarea propunerilor legislative de către senatori şi deputaţi numai în forma cerută pentru proiectele de legi şi ale art.148 alin.(2) şi (4) referitoare la angajamentele pe care România și le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană”, potrivit documentului publicat pe site-ul instanței de contencios constituțional.

„Curtea Constituţională reţine că redactarea hotărârii judecătoreşti, actul final şi de dispoziţie al instanţei prin care se soluţionează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părţi, este rezultatul activităţii de deliberare, desfăşurată în secret, la care participă doar judecătorii care au calitatea de membri ai completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea. Doar aceştia se pot pronunţa asupra chestiunilor de fapt şi de drept deduse judecăţii, soluţionându-le. Prin urmare, legea prevede expres că hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei”, se arată în punctul de vedere al celorlalți 8 magistrați.

În opinia judecătorilor constituţionaliști, redactarea unei hotărâri judecătoreşti este inerent legată de motivarea ei, ce constituie o obligaţie a judecătorului cauzei ce decurge din prevederile Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

„Toate aceste aspecte constituie garanţii ale dreptului părţilor la un proces echitabil, judecat de o instanţă independentă şi imparţială, care se supune numai legii. Or, în situaţia în care nu judecătorul care a participat la dezbateri şi la deliberări este acela care redactează/motivează hotărârea judecătorească, garanţiile pe care Constituţia şi legea le consacră pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justiţii imparţiale, înfăptuite în numele legii, rămân instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile”, se mai menţionează în motivare.

Conform aceleiaşi surse, motivarea hotărârii judecătoreşti este un act ce revine judecătorului cauzei, constituie expresia independenţei sale şi nu poate fi transferată către o terţă persoană. În condiţiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justiţiabilul ar fi lipsit de garanţiile că se supune actului de justiţie având încrederea că nu este un act arbitrar.

În consecinţă, CCR a constatat că dispoziţiile criticate, care prevăd încadrarea unor persoane, foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti, sunt neconstituţionale.

Pe 23 noiembrie, plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru articole din legea de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în timp ce pentru respingerea obiecţiilor referitoare la alte dispoziţii ale actului normativ s-a înregistrat majoritate de voturi, amintește Agerpres.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate”, precizează CCR.

Judecătorul CCR Livia Stanciu a emis o opinie separată în care apreciază că soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară – prin care s-a constatat că celelalte dispoziţii ale legii supuse controlului de constituţionalitate, altele decât cele de la pct.1 din dispozitiv, sunt constituţionale în raport de criticile formulate – a fost pronunţată cu nesocotirea prevederilor constituţionale ale art.64 şi art.65 referitoare la principiul autonomiei Camerelor Parlamentului, ale art.16 alin.(1) referitoare la principiul egalităţii în faţa legii, ale art.74 alin.(4) privind prezentarea propunerilor legislative de către senatori şi deputaţi numai în forma cerută pentru proiectele de legi şi ale art.148 alin.(2) şi (4) referitoare la angajamentele pe care România şi le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană, scrie Mediafax.

Fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) apreciază, totodată, că prin înfiinţarea – în baza art.I pct.45 din legea supusă controlului de constituţionalitate – în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, având o competenţă materială după calitatea persoanei (judecător sau procuror, inclusiv judecător sau procuror militar şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii) au fost încălcate prevederile constituţionale ale art.16 alin.(1) referitoare la principiul egalităţii în faţa legii şi ale art.148 alin.(2) şi (4) referitoare la angajamentele pe care România şi le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană.

2 Comentarii

2 Comments

  1. justinianus

    13 februarie 2018, 16:41 la 16:41

    De ce a facut Livia Stanciu opinie separata? Pentru ca ea este vinovata!

  2. daniel ionescu

    13 februarie 2018, 17:27 la 17:27

    inclusa in spatiul de judecata al constitutionalitatii, livia stanciu constituie un pas inainte in alimentarea cu neincredere a ccr. problema pe fond este ca, intocmirea, redactarea si atestarea prin semnatura oricarei hotarari judecatoresti de catre completul de judecata in integralitatea lui este obligatorie pentru ca orice complet judecatoresc este constituit ca organ colegial!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi