Skip to content
Politică

CCR dezbate mai multe contestaţii

Curtea Constituţională a României dezbate miercuri contestaţiile depuse pentru anularea primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Potrivit oficialilor CCR, au fost depuse 12 contestaţii până marţi, în jurul orei 16,00.

Prin vocea preşedintelui Augustin Zegrean, Curtea Constituţională a anunţat, marţi, că a primit o sesizare prin care se cere verificarea modului în care s-a desfăşurat turul I al alegerilor prezidenţiale în afara graniţelor României.

Zegrean susţine că demersul nu a fost adresat doar Curţii Constituţionale, ci şi altor instituţii.

“Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului, în care se cere să se verifice modul în care au fost organizate alegerile”, a explicat preşedintele CCR, conform agerpres.ro.

Acesta a adăugat că în afara respectivei sesizări pe adresa Curţii au ajuns şi mai multe contestaţii în care se cere inclusiv anlarea alegerilor. Totuşi, Zegrean susţine că este necesar ca, pentru reluarea primului tur al alegerilor, să se demonstreze că fraudele invocate să fi afectat rezultatul final.

“Au venit cred că şapte (contestaţii – n.r.). Şi aici e o problemă, pentru că legea spune că pot face astfel de contestaţii numai cei care au candidat în alegeri sau partidele care au propus candidaţi. Deocamdată un singur candidat a depus o astfel de cerere. Toate cererile adresate cu acest obiect le vom analiza. Majoritatea le-am primit pe internet”, a conchis Zegrean.

Unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale care au formulat aceste contestaţii este Gheorghe Funar, care a invocat mai multe articole din Constituţia României. Acesta susţine că, printre altele, nu s-ar fi asigurat egalitatea cetăţenilor în faţa legii prin proasta organizare a alegerilor în străinătate, dar şi că nu a fost respectat dreptul la informaţie.

“Cu ocazia turului de scrutin din data de 2 noiembrie a.c. nu s-a asigurat egalitatea cetăţenilor în faţa legii, milioanele de cetăţeni români aflaţi în străinătate fiind discriminaţi prin arondarea a circa 13.000 de cetăţeni cu drept de vot la o secţie de votare. Au fost astfel încălcate prevederile Constituţiei României, articolul 1, alin.5, articolul 16, alin.1, 2 şi 3, articolul 31, alin.1 şi dreptul de vot în cazul a peste trei milioane de cetăţeni români aflaţi în străinătate. Ca urmare a încălcării acestui drept constituţional, alegătorii nu cunosc nici azi care dintre cei 14 candidaţi a fost sau este ofiţer activ ori acoperit al unor Servicii Secrete româneşti sau străine, precum şi care dintre ei a dobândit a doua cetăţenie şi care este aceasta”, susţine Funar în cererea formulată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *