Skip to content
Justitie

CCR discută sesizarea lui Iohannis asupra unor modificări aduse Codului de procedură civilă

Inquam Photos / George Călin

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ pentru modificarea Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Şeful statului arată în sesizare că legea, care i-a fost transmisă de Parlament pe 22 decembrie în vederea promulgării, vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin decizia CCR 604/2020. Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă.

Preşedintele Iohannis afirmă că norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului.

Considerăm că art. III din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu se integrează în conţinutul normativ al Codului de procedură civilă întrucât norma nou introdusă nici nu reglementează o cale de atac şi nici nu introduce vreun motiv de retractare/reformare a unei hotărâri judecătoreşti. Din conţinutul normativ al art. III rezultă că se propune reglementarea unei noi acţiuni, cu aplicare limitată în timp, prin care se repune în discuţie o statuare ce a intrat în puterea lucrului judecat. Or, acţiunile în materie de filiaţie sunt reglementate în Codul civil, iar nu în cel de procedură civilă. Prin introducerea unui articol distinct, respectiv art. III, în legea criticată, articol care nu se integrează nici în Codul de procedură civilă, nici în Codul civil, norma va rămâne exclusiv în această lege, fără a avea conturat un regim juridic necesar pentru punerea în aplicare, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă, astfel cum acestea au fost dezlegate prin jurisprudenţa constantă a instanţei constituţionale„, spune şeful statului.

Preşedintele consideră şi că soluţia legislativă nu cuprinde o justificare reală socială şi juridică, ci, din contră, aceasta are ca rezultat o reglementare contradictorie, incoerentă şi neinteligibilă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii.

Şeful statului apreciază totodată că aceste dispoziţii contravin şi unor norme şi principii constituţionale şi legale referitoare la: autoritatea de lucru judecat de care trebuie să se bucure o hotărâre judecătorească, protejarea interesului superior al copilului (astfel cum este recunoscut prin convenţiile internaţionale la care România este parte), legalitatea căilor de atac, predictibilitatea şi claritatea normei, precum şi dreptul la un proces echitabil.

Considerăm că paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată, printr-o nouă acţiune, prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani, de către „tatăl din afara căsătoriei” – întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat. Or, prezumţia de adevăr a hotărârii judecătoreşti prin care s-a stabilit paternitatea nu poate fi înlăturată/răsturnată decât prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac prevăzute de lege. În ceea ce priveşte acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, aceasta este o acţiune personală în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său, şi, de aceea, ea aparţine copilului„, susţine preşedintele Iohannis.

El precizează că prin norma criticată se permite ca, în acţiunea de contestare, şi tatăl din afara căsătoriei să aibă calitate procesuală activă, ceea ce tinde la modificarea regimului juridic al acţiunii în stabilirea paternităţii reglementată în Codul civil. Adaugă faptul că norma este neclară întrucât prin utilizarea sintagmei „tatăl din afara căsătoriei” nu se înţelege cine ar putea avea calitatea de reclamant în această nouă acţiune: bărbatul care a avut calitatea de pârât în primul litigiu şi faţă de care copilul are deja filiaţia stabilită prin prima hotărâre judecătorească, sau un terţ faţă de acest litigiu care s-ar pretinde tatăl natural al copilului. De asemenea, şeful statului menţionează că prin această lege contestarea stabilirii de paternitate se propune a fi admisibilă numai dacă a fost promovată în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, ceea ce înseamnă că norma va fi doar cu aplicabilitate temporară, aspect de natură a afecta securitatea raporturilor juridice.

În ceea ce priveşte sfera hotărârilor judecătoreşti care în viziunea legiuitorului vor putea fi repuse în discuţie şi implicit lipsite de efecte juridice, şeful statului precizează că art. III din legea criticată nu distinge în funcţie de conduita procesuală a tatălui din afara căsătoriei, de respectarea regimului probelor administrate, de eventualele manifestări de voinţă ale acestuia cu privire la recunoaşterea filiaţiei. Referitor la admisibilitatea acestei contestaţii, preşedintele Iohannis consideră că folosirea sintagmei „au fost obţinute probe noi prin procedee tehnico-ştiinţifice care nu erau disponibile la data soluţionării cauzei” este imprecisă şi de natură a genera interpretări diferite în practică cu privire la aprecierea momentului la care procedeul era disponibil (la modul general sau pentru acea parte din proces) şi, în consecinţă, susceptibilă de a crea o practică neunitară.

Considerăm că nici soluţia legislativă, cuprinsă în art. III alin. (2) din legea criticată – potrivit căreia prima hotărâre judecătorească definitivă va deveni lipsită de efecte, nu îndeplineşte cerinţele constituţionale de calitate a normei întrucât statutul civil al persoanei trebuie să se bucure de maximum de precizie, astfel că prima hotărâre trebuie să fie schimbată pentru a putea fi efectuate formalităţile din registrele de stare civilă„, mai arată Iohannis.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea şi să declare legea neconstituţională, informează agerpres.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *