Skip to content
Politică

CCR îl ține în șah pe Iohannis pe tema funcționarilor

cotidianul.ro

Curtea Constituțională a României (CCR) îl ține în șah pe președintele Klaus Iohannis pe tema statutului funcționarilor publici.

Astfel, CCR a amânat pentru 23 ianuarie dezbaterea sesizării politicianului cu privire la legea care menține abrogarea suspendării funcționarilor publici trimiși în judecată, relatează digi24.ro.

Iohannis susține că abrogarea suspendării raportului de serviciu al funcționarului public ca urmare a trimiterii în judecată încalcă mai multe articole din Constituție. Șeful statului a trimis săptămâna trecută la CCR această sesizare.

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea prevăzută de art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.188/1999, cea a suspendării de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public”, arată şeful statului.

Având în vedere natura administrativă a acestei măsuri, Iohannis spune că „nu se pune problema nerespectării prezumţiei de nevinovăţie, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfăşurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcţionar public, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare”.

Această sancţiune este una temporară şi urmăreşte un scop legitim, fiind în concordanţă cu exigenţele constituţionale. Funcţionarul public al cărui raport de serviciu a fost suspendat îşi reia activitatea în conformitate cu art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală ori achitarea sau renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal. De asemenea, respectivului funcţionar public îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. Prin raportare la scopul legitim avut în vedere de legiuitor, măsura este justificată de necesitatea asigurării autorităţii şi integrităţii funcţiei publice. Măsura suspendării raportului de serviciu vizează doar infracţiuni de o anumită gravitate: infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori situaţia unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face persoana ce deţine funcţia publică incompatibilă cu exercitarea respectivei funcţii publice”, argumentează șeful statului.

Președintele Iohannis este de părere că încălcarea moralitatății funcționarului public ar trebui să fie pedepsită astfel încât consecințele să nu se răsfrângă asupra instituției publice.  Funcţia publică implică ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică, standardele privind integritatea şi deontologia funcţionarului public.

Klaus Iohannis menționează de asemenea că în urma pedepsirii funcționarilor publici, Curtea Constituţională a reţinut că prin Decizia de inadmisibilitate din 22 noiembrie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că autoritatea publică ce este îm măsura suspendării din funcţie nu pretinde comiterea vreunui act ilegal sau încălcarea drepturilor omului.

Într-adevăr, suspendarea sa este obligatorie şi automată potrivit Legii nr. 188/1999, însă nimic din această lege nu arată că scopul măsurii de suspendare este punitiv, ci mai degrabă de precauţie şi provizoriu, în măsura în care priveşte apărarea interesului public, prin suspendarea din funcţie a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni de serviciu, şi, astfel, de prevenire a altor posibile acte similare sau consecinţe ale unor asemenea acte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Cu privire la integritatea în funcţia publică, preşedintele Iohannis arată că CCR a dezvoltat o amplă jurisprudenţă, arătând că exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice trebuie să se realizeze în coordonatele statului de drept: „Statul de drept presupune, pe de o parte, capacitatea acestuia de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea premisele pentru încrederea cetăţenilor în instituţiile şi autorităţile publice. Aceasta presupune obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenţi publici sau privaţi care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru îndeplinirea funcţiilor statului de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală”.

Președintele Klaus Iohannis concluzionează, spunând că legea va determina diminuarea standardelor de integritate si moralitate cu privire la exercitarea unei funcții publice, afectând încrederea cetățenilor în instituții.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *