Curtea Constituțională a României (CCR) va trebui să decidă miercuri, 2 august, dacă reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a sesizat pe judecătorii constituționali și încearcă să apere beneficiile magistraților. CCR este într-o poziție foarte dificilă, deoarece decizia sa va nemulțumi o parte din societatea românească.

Furia magistraților și pericolul „grevei”

Magistrații nu sunt de acord cu creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani, chiar dacă această măsură se va aplica abia peste 20 de ani. În următorii 5 ani, magistrații se vor pensiona cu condițiile din prezent și nu vor fi afectați de această reformă. Odată cu creșterea vârstei de pensionare, va crește și perioada minimă de vechime la 25 de ani, de la 20, ceea ce iarăși îi nemulțumește pe magistrați.

Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a arătat împotriva unei reforme, dar a criticat legea propusă de Guvern și ulterior modificată de Parlament. Magistrații consideră că Parlamentul a „ignorat principii constituționale” și actuala reformă „lezează independența justiției”.

„Reamintim deschiderea Consiliului spre o cooperare loială cu autoritățile implicate în procesul de reformă și faptul că nu ne opunem reformării sistemului pensiilor de serviciu, ci, dimpotrivă, suntem preocupați de găsirea celor mai adecvate soluții normative pentru a da eficiență acestui proces, cu respectarea independenței justiției și a jurisprudenței Curții Constituționale în materie”, a declarat CSM, în luna iunie.

Imediat ce proiectul reformei a fost propus, magistrații au făcut o grevă mascată și au amânat procesele care nu erau urgente. Potrivit legislației, magistrații nu au dreptul la grevă, însă nimeni nu îi împiedică să-și amâne activitatea, ceea ce poate pune în pericol multe dosare.

În cazul în care CCR va decide miercuri că reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, atunci această decizie ar putea duce la blocarea instanțelor. Întregul sistem de justiție ar putea fi blocat și s-ar putea ajunge la negocieri între Guvern și CSM.

Pierderea banilor europeni

CCR nu are o misiune ușoară nici dacă declară neconstituțională reforma pensiilor speciale ale magistraților. În PNRR, România s-a angajat să facă o reformă a tuturor pensiilor speciale, iar de această condiție depinde suma de bani pe care țara noastră urmează să o primească de la Comisia Europeană.

Oficialii de la Bruxelles nu sunt de acord cu nicio modificare în acest caz, după ce au insistat de mai multe ori că această reformă trebuie să se facă.

România riscă să piardă circa 1,4 miliarde de euro din PNRR dacă nu face reforma pensiilor speciale, declara fostul ministru al proiectelor europene. Dar fără această reformă, România poate pierde chiar toată tranșa de 3 miliarde de euro, deoarece Comisia nu ar mai fi dispusă să o plătească dacă nu respectăm toate jaloanele.

„Reforma pensiilor speciale ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spus dumneavoastră, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute”, a declarat Marcel Boloș, în aprilie, pe când era ministrul proiectelor europene.

Lipsa reformei pensiilor speciale va atrage nemulțumirea electoratului, deoarece a devenit una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani. Atât PSD, cât și PNL și-au asumat public această reformă, iar un eșec îi poate taxa electoral. De asemenea, pierderea banilor europeni va însemna pierderea unor proiecte programate în PNRR, dar va avea impact și asupra economiei românești. Situația actuală economică nu permite țării noastre să piardă niciun ban european, în condițiile în care Guvernul caută soluții pentru a crește încasările la bugetul statului.

CCR, protectorul pensiilor speciale

Reforma pensiilor speciale îi afectează inclusiv pe judecătorii Curții Constituționale. Motiv pentru care, CCR s-a exprimat și în trecut împotriva unor astfel de reforme.

În 2010, în timpul crizei economice, CCR a respins categoric tăierea pensiilor speciale, arătând că aceasta ar afecta independența justiției. Potrivit judecătorilor CCR de la acea vreme, magistrații ar avea nevoie de o pensie specială pentru a fi independenți să muncească.

În 2020, judecătorii CCR au respins și legea pentru impozitarea pensiilor speciale, declarând-o neconstituțională. În acel an, Avocatul Poporului și Curtea Supremă au contestat la CCR proiectul care impozita cu 85% pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei și cu 10% pe cele între 2.000 și 7.000 de lei.

În 2022, CCR declara neconstituțională reforma pensiilor speciale ale parlamentarilor, motivând că parlamentarii s-au grăbit atunci când au adoptat proiectul de lege.

Curtea Constituțională este compusă din magistrați care beneficiază deja de pensii speciale și aceștia vor decide, mâine, dacă vor renunța sau nu la beneficiile pe care le au în acest moment.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News