Comisia Europeană ar fi cerut României să aplice noua lege a salarizării abia când deficitul ajunge la 5% din PIB sau oricând, însă fără majorarea anvelopei salariale prevăzute în buget.
Planul Fiscal, ale cărei ultime negocieri între București și Bruxelles au loc joi, prevede restrângerea consumului guvernamental și „menținerea unei politici prudente de venituri/transferuri sociale, inclusiv în ceea ce privește salariul minim”, precum și o reducere semnificativă a dinamicii „remunerării salariaților”, după cum precizează Profit.
Guvernul a estimat că, odată cu legea salarizării unice, cheltuielile de personal se vor reduce de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% din PIB în 2031. „Consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli, de aproape 5 puncte procentuale, este determinată de: reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale prudente/moderate în sectorul public dar și prin introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate personalului din sectorul public”, arată documentul obținut de Economedia.
Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României (PFTM), care va fi prezentat Comisiei Europene a fost analizat săptămâna trecută în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
Obiectivele urmărite de Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu care prevede reducerea deficitului pe 7 ani, sunt: consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB, precum şi asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 un deficit bugetar de 2,5% din PIB.
De asemenea, se mai prevede implementarea unui nou model de finanţe publice ale României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia internă, întrucât prin PFTM soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind determinat doar din cheltuielile pentru investiţii.
Un alt obiectiv urmăreşte asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro, precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii (formarea brută de capital fix şi transferurile de capital) de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027, pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB.
Nu în ultimul rând, Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu urmăreşte şi asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,4% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031, determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală, dar şi de implementarea măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare, care determină o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.
Obiectivul autorităţilor de la Bucureşti este o reducere anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB astfel încât, în 2031, soldul negativ să scadă la 2,4% din PIB, au declarat, miercuri, pentru Agerpres, surse guvernamentale.
Acesta este inclus în Planul fiscal care ar trebui depus la Bruxelles până în data de 25 octombrie.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
