Skip to content
Politică

Ce a ”OMIS” să spună Klaus Iohannis în discursul acid din Parlamentul României

Inquam Photos / Octav Ganea

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, marţi, într-o şedinţă comună solemnă, dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.

În discursul său, Klaus Iohannis a atacat din nou, în termeni extrem de duri, guvernarea PSD-ALDE.  Pe parcursul discursului, el a fost aplaudat de parlamentarii opoziţiei. Parlamentarii puterii au vociferat de câte ori preşedintele a fost critic la adresa guvernării.

Președintele tace în scandalul Augustin Lazăr

Însă, discursul președintelui Klaus Iohannis din Parlament a conținut, pe lângă elementele previzibile, și un apel surprinzător la eforturile pe care România le-a făcut pentru a se elibera de trecutul comunist. Până și acest element ar putea până la un punct să fie previzibil. Însă ceea ce surprinde este faptul că un președinte care apelează la construcția democratică a României nu a avut încă o reacție oficială la informațiile publice apărute în ultima perioadă referitoare la activitatea din comunism a lui Augustin Lazăr.

Concret: potrivit unor surse media care au prezentat și o serie de documente aparent legitime despre această temă, în perioada comunistă, Augustin Lazăr ar fi refuzat eliberarea condiționată a unui deținut politic, printre altele pentru că deținutul respectiv ar fi ” purtat discuții dușmănoase la adresa RSR.” Potrivit luju.ro, numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști și deținuți politici, Iulius Filip, care a fost condamnat în 1981 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru că i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și pentru că și-a exprimat printr-i scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă poloneză ”Solidaritatea”.

Executarea pedepsei a început pe 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987, iar în această perioadă Iulius Filip a încercat de două ori să fie eliberat condiționat, dar tot de două ori a fost refuzat, printre factorii de decizie numărându-se și procurorul Augustin Lazăr, în calitate de șef al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată de la Penitenciarul Aiud.

Citând documente obținute de la CNSAS, luju.ro scrie că, deși disidentul anticomunist îndeplinea toate condițiile pentru liberarea condiționată, el nu a fost lăsat liber pe motiv că respectiva comisie a decis că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și că a continuat acțiunile subversive împotriva orânduirii socialiste, a regimului comunist și a Republicii Socialiste România. Mai exact, precizează luju.ro, comisia condusă de Augustin Lazăr a hotărât următoarele:

”Starea de fapt: în ultima perioadă a purtat discuții dușmănoase la adresa RSR și a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat, atât cunoscuților, cât și unor organe oficiale. A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizând 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid și de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioară, atitudine necuviincioasă față de cadre, încălcarea regulilor cu privire la scrierea corespondențelor. Pentru comportarea necorespunzătoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca deținutul să execute 12 luni din pedeapsă în regim restrictiv (…) Nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”. DETALII AICI

Amintim că președintele Iohannis a fost un susținător constant al lui Augustin Lazăr în ultimele luni, apărându-l pe acesta în fața revocării sale din funcția de Procuror General.

Președintele, vocal pe tema anti-comunismului și democratizării, dar mut în fața acuzelor aduse procurorului general

În acest context, suntem totuși puși în fața unei realități aparent paralele. Pe de-o parte, președintele este vocal pe tema anti-comunismului și democratizării, dar pe de altă parte acesta nu are nicio reacție în fața acuzelor aduse lui Lazăr privind activitatea sa de procuror înainte de 1989.

Liniștea afișată de președinte în acest context este asurzitoare, asemeni liniștii pe care acesta a văzut-o cu ochii lui atunci când a căutat demolarea „elefanților” din ședința de guvern pe care acesta a prezidat-o în prezența lui Sorin Grindeanu.

Însă indiferent de felul în care Iohannis va aborda această nouă realitate, ignorând subiectul, solicitând demisia lui Lazăr sau furnizând motivele pentru care are îndoielile sale referitoare la informațiile apărute, este clar că abordarea temei anti-comunismului primar este improprie. Pentru că aplicarea acestui tip de dublu standard naște semne de întrebare cu privire la motivele care animă reacțiile prezidențiale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *