Ce ar mai putea face statul român dacă pierde în procesul Roșia Montană

O decizie în procesul cu Gabriel Resources (acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, RMGC) este posibil să o avem mâine, vineri, 09.02.2024, potrivit declarației purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. În cazul în care România pierde procesul se poate apela la introducerea unei acțiuni în anulare la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID).

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a evitat să răspundă cum va plăti statul român despăgubiri precizând că, după comunicarea deciziei, între cele două părți va fi stabilit un „calendar de despăgubire”.

De asemenea, Mihai Constantin a mai spus că subiectul “ ne-a luat cumva prin surprindere pe mai mulți dintre noi, deși o estimare a deciziei pe care o așteptăm era încă de anul trecut și e posibil să vem ceva până la 10 februarie”.

Întrebat de redactorul PS News ce se mai poate face după, în cazul în care statul român pierde procesul, Mihai Constantin a trimis un document cu următoarea soluție:

„Se poate apela la introducerea unei acțiuni în anulare la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID). Precizăm că, potrivit art. 52 din Convenţia ICSID, pot fi invocate pentru anularea unei hotărâri arbitrale ICSID doar 5 motive, respectiv:

a) viciu în constituirea tribunalului;
b) abuz de putere evident al tribunalului;
c) coruperea unui membru al tribunalului;
d) încălcarea gravă a unei reguli fundamentale de procedură;
e) lipsă de motive”.

De asemenea, Mihai Constantin a mai precizat că autoritățile nu știu dacă această sumă „se va regăși în decizie” și că s-a alcătuit, prin Ordonanță de Urgență, un nucleu format din 15 juriști care trebuie să gestioneze toate informațiile pe care le pot avea ministerele cu privire la litigiile în desfășurare sau viitoare ale statului român.

Reamintim ca in 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care distrugea zona. Atât in țară cat și în străinătate s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Victor Ponta (trimis la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană).

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității dar și în Patrimoniul mondial în pericol ( care înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră). Ecologistii spun că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă, iar extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Conform Gabriel Resources (compania canadiană care a cumpărat în 1998 un drept de exploatare a unui zăcământ de aur din Roşia Montană) , din zăcământul de aici se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint ( valoare estimată la peste 16 miliarde de dolari).

Modalitatea de extragere a metalelor preţioase, cu ajutorul cianurilor, este controversată. În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.