Skip to content
Coronavirus

Ce au în comun țările care au gestionat cel mai bine criza creată de noul coronavirus

Inquam Photos / George Călin

În Taiwan, măsurile rapide împotriva coronavirusului au permis autorităţilor să controloeze răspândirea epidemiei, iar acum ţara asiatică exportă echipamente de protecţie în UE şi nu numai. Germania testează masiv populaţia de COVID-19, iar în Noua Zeelandă, premierul Jacinda Ardern a introdus restricţii dure la graniţă, încă de la debutul epidemiei, scrie CNN. Toate aceste ţări care au reuşit să aibă un răspuns mult mai bun la pandemie decât restul, indiferent că vorbim chiar şi de puteri mondiale, sunt conduse de femei, informează digi24.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost printre primii lideri mondiali care au reacţionat la epidemia cu noul coronavirus şi le-a spus calm conaţionalilor că este vorba despre o problemă gravă care va infecta până la 70% din populaţie. „Este grav”, a spus ea, „trataţi-o ca pe ceva serios”.

" "

Iar reacţia sa a fost pe măsură. Testarea a început chiar de la început. Germania a sărit peste fazele de negare, furie şi nesiguranță şi a trecut direct la fapte, motiv pentru care numărul îmbolnăvirilor în ţară a fost cu mult sub cel al vecinilor săi europeni.

Taiwan

Printre primii lideri care au luat măsuri a fost Tsai Ing-wen, premierul Taiwanului. În ianuarie, la primul semn al bolii, ea a introdus 124 de măsuri pentru a bloca răspândirea, fără a fi nevoie să recurgă la restricţiile care au devenit comune în altă parte. Acum, după trei luni, Taiwan trimite 10 milioane de măşti de protecţie în SUA şi Europa.

Noua Zeelandă

Jacinda Ardern, din Noua Zeelandă, a început să ridice nivelul de alertă la maxim încă de la început. Ea a impus autoizolarea persoanelor care au intrat în Noua Zeelandă când erau înregistrate doar 6 cazuri în toată ţara şi a interzis străinilor să intre în ţară.

Datorită acestor măsuri foarte stricte, luate încă de la început, Noua Zeelandă a ajuns la performanţa de a avea doar patru decese. Dar chiar şi în aceste condiţii şi chiar dacă la cifre mult mai mari, alte ţări vorbesc de ridicarea restricţiilor, Ardern nu face decât să le înăsprească. Astfel, că toţi ce care se întorc în ţară vor intra în carantină timp de 14 zile în locaţii special amenajate.

Islanda

Islanda, sub conducerea prim-ministrului Katrín Jakobsdóttir, oferă testarea gratuită pentru noul coronavirus pentru toţi cetăţenii săi şi va deveni un studiu de caz privind adevărata rată de răspândire şi deces ca urmare a covid-19.

În timp ce majoritatea ţărilor au limitat testarea la persoanele care prezintă simptome active, Islanda testează pe toată lumea. Astfel că, proporţional la numărul populaţiei, Islanda a testat de cinci ori mai mulţi oameni decât a făcut-o Coreea de Sud.

Finlanda

Sanna Marin, cel mai tânăr lider mondial, a înţeles că pentru mileniul trei este nevoie să foloseşti social media cu folos, în loc să lupţi cu reţelele de socializare.

Pornind de la faptul că nu toată lumea citeşte presa şi mulţi nu au încredere în mass-media, Sanna a apelat la influencerii de pe reţelele de socializare pentru a transmite informaţiile de bază privind gestionarea pandemiei, scrie Mediafax. Iar răspunsul Finlandei este considerat unul dintre cele mai bune din Europa.

Norvegia

Premierul norvegian, Erna Solberg, a avut ideea inovatoare de a folosi televizorul pentru a vorbi direct cu copiii din ţara sa. Ea a susţinut o conferinţă de presă la care nu au participat adulţi. În cadrul acesteia, premierul le-a răspuns copiilor la întrebări şi le-a explicat de ce nu este nimic rău în a fi speriat în această situaţie.

Empatia şi grija cu care au comunicat toate aceste femei pe perioada pandemiei sunt complet diferite de felul în care au comunicat alţi lideri mondiali, care au preferat să împrăştie panică. Lideri precum Donald Trump (SUA), Jair Bolsonaro (Brazilia), Andrés Manuel López Obrador (Mexic), Narendra Modi (India), Rodrigo Duterte (Filipine), Viktor Orban (Ungaria), Vladimir Putin (Rusia) sau Benjamin Netanyahu (Israel) au preferat să dea vina pe „alţii”, să demonizeze jurnaliştii sau să folosească această criză pentru a-şi lovi oponenţii interni sau internaţionali, concluzionează Forbes.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *