În România anului 2024, peste 1,1 milioane de tineri au avut prima lor experiență de vot. Nu este totuși clar cât de informați au fost privind opțiunile de vot, mai ales în contextul rețelelor sociale, unde dezinformarea și manipularea sunt la ordinea zilei.
Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie arată că 42% dintre tinerii din România spun că se informează de pe rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Whatsapp, Telegram etc.
Psihologul Yolanda Creţescu a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de sănătate, despre tehnici de manipulare online și soluțiile pentru a ne apăra împotriva lor.
Unul dintre cele mai mari pericole în această eră digitală este lipsa discernământului, în special în rândul tinerilor, care sunt expuși constant la informații fără a avea întotdeauna capacitatea de a le evalua critic. Yolanda Crețescu explică acest fenomen, spunând că „gândirea critică este esențială, dar prea adesea uitată în educația noastră”. Psihologul adaugă că, în fața unui flux constant de informații, „trebuie să ne antrenăm abilitatea de a întreba cine ne transmite mesajul, de ce o face și dacă sursa este credibilă”.
Un alt aspect important abordat de psiholog este rolul emoțiilor în manipulare. „Tehnicile de manipulare se bazează pe emoții puternice”, explică psihologul, adăugând că mesajele care provoacă frică, furie sau bucurie exagerată sunt de cele mai multe ori semne că suntem ținta unei manipulări. „Există un mecanism care ne îndreaptă atenția spre un subiect specific, distrăgându-ne de la altele mai importante”, avertizează ea.
În ceea ce privește mesajele contradictorii, Yolanda Crețescu atrage atenția asupra importanței de a recunoaște când un discurs devine inconşistent. „Cum putem avea încredere într-o persoană care își schimbă discursul de la o zi la alta?” se întreabă psihologul, adăugând că „tehnicile de manipulare sunt mai subtile și de multe ori se bazează pe repetarea unui mesaj”. În acest sens, nu doar inteligența rațională, ci și inteligența emoțională joacă un rol crucial în apărarea împotriva manipulării, prin menținerea unui echilibru interior care ne permite să rămânem observatori critici în fața fenomenelor online.
Psihologul subliniază, de asemenea, că manipularea se poate face și prin utilizarea simbolurilor și arhetipurilor culturale, istorice sau sociale. „Mesajele care vorbesc despre ‘noi’ sunt mult mai periculoase decât cele care se adresează ‘lui eu’, pentru că creează o percepție de apartenență care ne face vulnerabili”. În fața acestui fenomen, este important să ne păstrăm spiritul critic și să nu ne lăsăm atrași într-o capcană a generalizărilor și exagerărilor.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
