SUA și Rusia au realizat cel mai mare schimb de spioni de la sfârșitul Războiului Rece. Negocierile au fost foarte lungi, dificile, iar statele UE au avut un rol decisiv. Pentru Joe Biden este o mare victorie, chiar dacă acest lucru nu-l mai ajută pentru al doilea mandat de președinte. Schimbul SUA-Rusia a implicat 26 de persoane în total, acuzate de spionaj, trădare și crime.
De mai bine de un an, SUA și Rusia au negociat un schimb de prizonieri. Negocierile au fost foarte dure, pentru că niciuna dintre părți nu era dispusă să cedeze ușor. Joe Biden și Vladimir Putin au fost implicați și au urmărit fiecare detaliu al negocierilor, după cum arată anumite surse politice de la Washington, citate de Politico.
Joe Biden spera că va reuși să aducă în SUA mai mulți cetățeni americani arestați și condamnați în Rusia, ceea ce l-ar fi ajutat în campania electorală. Jake Sullivan, consilierul lui Biden pe securitate națională, a încercat să convingă Rusia, prin canalele de intelligence, să accepte un schimb SUA-Rusia, dar rușii au refuzat imediat. Astfel, Sullivan a pus la cale un plan care implica statele UE. Marele obiectiv al administrației Biden era să-i elibereze mai ales pe Evan Gershkovich, Paul Whelan și Alsu Kurmashev – toți cetățeni americani arestați și condamnați în Rusia pentru spionaj.
Rolul jucat de statele UE
Rusia a știut de la bun început ce spioni își dorea să obțină din acest schimb. Astfel, rușii au arătat spre mai mulți spioni arestați în statele UE. SUA nu putea decide în locul europenilor, iar Jack Sullivan a avut misiunea dificilă de a convinge Germania, Slovenia, Polonia și Norvegia să elibereze anumiți spioni ruși.
SUA și Germania au vorbit pentru prima dată despre acest schimb pe 9 iulie, la întâlnirea anuală a NATO. Germanii au fost informați de intențiile americanilor, dar Olaf Scholz nu a fost încântat pentru că trebuia să-l elibereze pe Vadim Krasikov, colonel FSB care executa o pedeapsă în închisorile germane. Krasikov a fost condamnat pentru că l-a ucis, în 2019, pe fostul luptător cecen Zelimkhan Khangoshvili, chiar pe străzile din Berlin. O execuție care a arătat că spionii Rusiei puteau lovi oriunde.
O altă problemă pentru americani a fost în Slovenia, deoarece rușii îi voiau pe Artem Dultsev și Anna Dultseva, ambii arestați pentru spionaj pentru Rusia. Joe Biden ar fi vorbit, pe 21 iulie, direct cu premierul Sloveniei și i-a cerut acestuia să grăbească procedurile pentru eliberarea spionilor. În acel moment, cariera politică a lui Biden era la final, dar avea în buzunare victoria schimbului de spioni.
Rușii și-au primit spionii și din alte țări UE precum Polonia, care a acceptat să-l elibereze pe Pavel Rubtsov, care lucra sub falsul nume Pablo Gonzales și se recomanda drept jurnalist spaniol. De asemenea, Mikhail Mikushin a fost eliberat de Norvegia, unde a fost arestat în 2022. Mikushin lucra la Universitatea din Tromso și se recomanda drept cercetător brazilian.
Niciunul dintre statele UE care a eliberat spioni ruși nu a obținut ceva din acest schimb, ci doar a ajutat SUA. Olaf Scholz a întârziat decizia pentru că în Germania deja se confruntă cu numeroase critici. Cancelarul german s-a apărat și a spus că a fost „decizia corectă”, dar argumentul va fi folosit de opoziție pentru a-l ataca.
Ce câștigă SUA și Rusia după schimbul de spioni
Joe Biden voia să fie marele câștigător, dar chiar și cu acest schimb nu mai are nimic de câștigat. Președintele SUA a renunțat la candidatura pentru al doilea mandat. Totuși, administrația Biden realizează o victorie importantă pentru campania Democraților.
Kamala Harris nu a pierdut ocazia de a-și atribui meritele pentru acest schimb, care o poate ajuta în campanie. Potrivit primelor informații, Harris ar fi avut mai multe discuții cu Olaf Scholz și cu Robert Golob, premierul Sloveniei, pentru a-i convinge să elibereze spionii ceruți de Rusia.
„Niciodată nu am încetat să luptăm”, a spus Harris după acest schimb de prizonieri, făcând referire la ea și la Joe Biden.
„Sunt foarte recunoscătoare președintelui nostru. Acest schimb este doar o dovadă extraordinară a puterii de a avea un președinte care înțelege diplomația”, a mai adăugat Harris.
În urma acestui schimb, SUA a reușit să elibereze și mai mulți politicieni ruși care lucraseră cu Alexey Navalny și îl criticaseră pe Vladimir Putin. Este vorba de 8 politicieni ruși apropiați de Navalny sau mari critici ai lui Putin.
Vladimir Putin obține 8 spioni foarte importanți pentru Rusia, care l-au ajutat să lovească chiar în interiorul NATO. Schimbul este important pentru Rusia deoarece demonstrează că Moscova nu-și uită spioni pe teren și face totul pentru a-i aduce acasă, chiar și pe cei arestați pentru fapte grave, cum era Krasikov. Acest schimb va ajuta spionii ruși să aibă încredere în Moscova și să-și asume mai multe riscuri. Dacă pentru Biden-Harris e o mutare de imagine în campania electorală, pentru Putin e o mutare strategică pe frontul spionajului.
Biden: Nu trebuie să vorbesc cu Putin
SUA și Rusia vor fi principalii actori dacă se va ajunge la negocierile pentru pace în Ucraina. Totuși, strada pentru pace este încă lungă, iar schimbul de spioni arată că cele două state continuă să aibă un dialog secret. De altfel, cele două mari superputeri au și un schimb comercial în prezent, la fel cum Rusia continuă să fie primul furnizor de gaz pentru statele UE.
Dar pentru pace va fi nevoie de o întâlnire între președinții celor două state, ceea ce în acest moment pare imposibilă. Joe Biden este la final de mandat și nu mai poate negocia un acord atât de important, în timp ce Vladimir Putin nu poate face primul pas atât timp cât Ucraina refuză negocierile. Președintele SUA a închis repede ușa pentru orice alte negocieri, arătând că nu e dispus să vorbească cu președintele Rusiei.
„Nu trebuie să vorbesc cu Putin”, a spus Biden după schimbul de spioni.
Canalele diplomatice SUA-Rusia rămân în continuare înghețate și foarte dificil de reactivat. Schimbul de spioni a fost posibil prin activarea unor canale de intelligence, după cum precizează jurnaliștii americani, dar momentan e prea puțin pentru a mișca forțele politice din cele două țări.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
