Skip to content
Politică

Ce e prea mult strică. Utilitatea sau inutilitatea consultărilor de la Cotroceni

Președintele Klaus Iohannis ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni. De această dată subiectul ar fi legile securității cibernetice. De când este președinte, Klaus Iohannis a ajuns deja la a patra rundă de consultări cu partidele pe teme ce țin de România, un număr record față de perioada în care președinte era Traian Băsescu.

Citeste si: Preşedintele Iohannis, demers de ULTIMĂ ORĂ. Nouă rundă de consultări cu partidele

La început consultările au fost văzute ca reprezentând o nouă eră a relațiilor interinstituționale din România, o perioadă bazată pe dialogul dintre principalii actori ai statului. Însă, utilizarea acestor consultări în mod excesiv a ajuns să le transforme într-o rutină.

Încă de la consultările trecute cu partidele politice s-a ridicat problema utilității discuțiilor dintre Iohannis și partide. La a treia rundă de consultări, președintele a vorbit despre aceleași subiecte ca la cea de-a doua rundă – legile electorale, justiția, finanțarea partidelor. Concluziile au fost asemănătoare – toată lumea e prietenă cu toată lumea.

De asemenea, s-a pus întrebarea cu privire la încadrarea în limitele constituționale a întâlnirilor de la Cotroceni. În Constituție nu sunt prevăzute consultări ale președintelui cu partidele, decât înainte de desemnarea premierului. Dacă se invocă rolul de mediator al președintelui se pune problema între cine și cine mediază, pentru că nu au fost invitate două tabere – una politică și alta din societatea civilă – cu care să se discute despre subiectele aflate pe agendă.

Totodată, Iohannis a dat dovadă și de partizanat la ultimele două runde de consultări. Întâlnirile de la Cotroceni ar fi trebuit să fie, așa cum scria în toate comunicatele de presă, cu partidele parlamentare. Însă, între partidele parlamentare care s-au prezentat la Cotroceni nu s-au aflat PLR, PMP sau PND. De ce? Nu se știe, deoarece președintele nu a comunicat.

Subiectul noii runde de consultări este cel referitor la legile securității cibernetice (aka Legile Big Brother). Curtea Constituţională a decis, în ianuarie, că legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei. În motivarea CCR, judecătorii precizau că legea respectivă are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT. Curtea Constituţională a respins toate cele trei legi „Big Brother” ca fiind neconstituţionale.

În urma deciziei CC, preşedintele Klaus Iohannis a cerut rediscutarea respectivelor acte normative în Parlament. Administraţia Prezidenţială a anunţat în luna februarie că, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC) coordonat de SRI va demara un proces de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informaţional şi al securităţii informatice. Preşedinţia mai menţiona că „scopul discuțiilor este de a se găsi un echilibru între respectarea libertăților individuale și prevenirea terorismului, criminalității cibernetice și combaterea corupției”.

Așadar, dacă ar fi fost vorba de consultări cu privire la aceste legi, mai normal ar fi fost ca președintele să stea la masă cu reprezentanții SRI și cei ai CCR, deoarece aceste două părți sunt cele implicate direct. Parlamentul are rolul de a face legea, însă cei care o aplică sunt reprezentanții SRI, iar cei care o aprobă sunt cei ai CCR. Astfel, degeaba vorbești cu Parlamentul dacă nu pui la masă cele două instituții implicate direct.

Consultările au fost catalogate ca fiind încercările președintelui de a arăta că lucrează. Cu fiecare consultare cu partidele această teorie este întărită. Însă, oare în spatele acestor consultări stă și frica de asumare a unei decizii de către Klaus Iohannis?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *