Skip to content
Economie

Ce efecte ar putea avea majorarea salariului minim, anunțată de PSD și PNL: Disponibilizări, plata angajaților la negru, creșterea prețurilor

Primaria Navodari

PNL și PSD au convenit, în ultima rundă de negocieri, asupra creșterii salariului minim, a pensiilor și alocațiilor pentru copii de la 1 ianuarie 2022. În acest context, analistul economic Adrian Negrescu susține că, deși aceste majorări nu sunt suficiente, având în vedere creșterea inflației și a deficitului comercial, ele reprezintă, totuși, „o gură de oxigen” pentru categoriile cele mai afectate de creșterea puternică a prețurilor. Pe de altă parte, analistul precizează că majorarea salariului minim va aduce o presiune în plus pe companii, care ar putea recurge la disponibilizări sau plata angajaților la negru. De asemenea, un alt efect alt majorării salariului minim ar fi o creștere a prețurilor, spune Negrescu.

„Este mult, este puțin, vor fi de ajuns aceste creșteri? O întrebare la care e greu de răspuns. În cazul pensionarilor, de exemplu, inflația percepută de ei este mult mai puternică, de 16-20% în prezent, pentru că ei au un coș de consum specific – alimente, mai ales de strictă necesitate, utilități și medicamente. Iar în aceste segmente, prețurile au crescut semnificativ. Altfel spus, creșterile de pensii vor ajuta, dar nu vor proteja complet bătrânii de impactul scumpirilor. Vestea bună este acel bonus propus de autorități celor cu pensii mici. Rămâne de văzut în ce condiții va fi acordat și mai ales când va fi plătit.

În ceea ce privește alocațiile copiilor, este un pas înainte, însă insuficient în condițiile în care familiile cu copii sunt printre victimele acestei crize spre care ne îndreptăm. Dacă, în 2019, o familie cu 2 copii avea nevoie de 7300 de lei pentru un trai decent, în iarna lui 2021-2022 va fi nevoie, cel mai probabil, de 9000-10000 lei.

Alocațiile reprezintă, din păcate, pentru prea multe familii o sursă importantă de venit. Așa că majorarea propusă acoperă doar o mică parte din problemă”, explică analistul.

Negrescu susține că majorarea salariului minim „reprezintă un plus, însă pentru patroni reprezintă încă o problemă într-o perioadă în care marea majoritate a IMM-urilor din România abia reușesc să se descurce”.

„Multe dintre companii sunt în blocaj financiar, valoarea facturilor neplătite în mediul de afaceri a trecut de 3200 miliarde de lei, un nivel istoric. Fără bani, afectate de scăderea consumului din această perioadă și cu o perspectivă nu tocmai fericită legată de 2022, în contextul scumpirilor în lanț, multe dintre firme vor avea dificultăți majore să plătească salariile.

Probabil vor urma disponibilizări, iar multe vor alege, din păcate, să își plătească angajații la negru, în condițiile în care taxele pe muncă sunt foarte mari raportate la nivelul economiei. Mai mult chiar, creșterea salariului minim va pune gaz pe focul inflației, costurile urmând să fie trecute în prețuri.

Dincolo de aceste variante, de necesitatea evidentă a majorării pensiilor, alocațiilor și a salariului minim, întrebarea rămâne – de unde bani?

Cu un deficit bugetar record, diferența dintre venituri și plăți, statul are două variante pe termen scurt pentru a face rost de bani . Prima variantă ar fi să taie din alte alocări: investiții, cheltuieli de personal, facilități pentru IT, construcții etc, sau să se împrumute și mai mult. Ar mai fi și varianta reducerii evaziunii fiscale. Numai prin e-factură, adică prin implementarea facturilor electronice monitorizare de ANAF, s-ar putea aduce la buget minim 20 de miliarde de  lei. Ce să mai vorbim de evaziunea din sectorul produselor petroliere, alimentare, țigări etc.

Rămâne de văzut ce soluții se vor alege. Vestea bună este că, indiferent cine va fi la putere, are deja un plan de guvernare bătut în cuie – PNRR – un plan de reforme: pensii, administrație, infrastructură, fiscal,  pe care, dacă nu le punem în practică nu primim cei 30 de miliarde de euro de la Bruxelles. Nu cred că își permite nimeni să rateze această șansă istorică”, conchide Adrian Negrescu.

Liberalii şi social-democraţii urmează să finalizeze, vineri, programul de guvernare, de principiu stabilindu-se majorările de venituri care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Astfel, pensiile vor creşte cu 10%, alocaţiile, cu 20% şi se va aloca a 13-a indemnizaţie pentru persoanele cu handicap. Salariul minim ar putea creste la 2.550 de lei, iar pensia minimă, de la 800 la 1000 de lei.

Programul de guvernare PNL-PSD-UDMR prevede că, de la 1 ianuarie 2022, pensiile vor creşte cu 10% iar pensia minimă va creşte de la 800 la 1000 de lei. Salariul minim va creste la 2.550 de lei de la 1 ianuarie, iar partidele au stabilit că 7% din PIB va fi alocat pentru investiţii, în bugetul pe anul viitor.

S-a mai ajuns la un acord prin care pensionarii care au o pensie de până la 1.600 de lei vor primi în luna ianuarie un sprijin, o singură dată, de 1.200 de lei, pentru a suporta creşterile de preţuri la utilităţi.

În plus, cei care au o pensie de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţii pe sănătate de 10%.

PNL şi PSD au ajuns la un acord şi în privinţa majorării alocaţiilor. Dacă iniţial PSD dorea ca alocaţile să crească cu 40%, conform legii, s-a stabilit că această majorare este prea mare şi nu poate fi susţinută de la buget.

Astfel, alocaţiile, pentru copiii între 0-2 ani, vor ajunge la 600 de lei, iar pentru copiii peste 2 ani, la 243 de lei, începând din 1 ianuarie 2022.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *