Preşedinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE) din Parlamentul European, responsabil al Comisiei de Mediu şi Sănătate din Parlamentul European, şef al echipei de negociere a Parlamentului European în proiectul ASAP, Cristian Buşoi a oferit un interviu PS News în care a vorbit despre priorităţile PE în perioada următoare.
Cristian Buşoi este considerat unul dintre cei mai activi europarlamentari. În calitate de şef al Comisiei ITRE, este direct implicat în gestionarea Băncii Europene de Hidrogen, despre înfiinţarea căreia, preşedinta CE, Ursula von der Layen, spunea că este un salt „curajos”, care „va schimba paradigma” în care vom vedea combustibilii fosili.
Am vorbit cu europarlamentarul Cristian Buşoi despre Banca de Hidrogen şi despre bugetul de muniţii pe care l-a pregătit UE pentru a susţine Ucraina în război.
Ce este Banca de Hidrogen şi cum ajută ea România?
„Banca Europeană de Hidrogen este o platformă care va conecta producătorul de hidrogen cu piața. Este un instrument extrem de util atât pentru cel care îl produce, care, astfel, va ști că are unde să vândă, cât și pentru cel care îl cumpără, pentru că acesta îl va achiziționa la un preț accesibil. Noua instituție va garanta achiziția de hidrogen, utilizând resursele Fondului de Inovare, printr-o investiție de trei miliarde de euro, construind astfel o viitoare piață pentru acest combustibil.
Banca va acoperi costurile privind prima ecologică. Producătorii de hidrogen din UE vor putea licita și cei care vor avea cele mai mici prețuri de producție vor primi finanțare europeană din Fondul de Inovare.
Avem ca obiectiv să producem în interiorul UE 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până în 2030. Este important să ne atingem acest obiectiv, pentru că hidrogenul este „neutru” din punct de vedere climatic, atunci când este produs folosind energia electrică regenerabilă, ceea ce ne va ajuta să ocrotim planeta, să facem un pas important în lupta cu încălzirea globală.
România poate accesa și ea bani din acest proiect. De altfel, prin PNRR ne-am asumat două proiecte de acest fel. Companii private din zona de energie și-au creat deja planuri pentru producția de energie.
Este important ca noi să fim implicați și să încercăm să accesăm proiecte și bani pentru producția de hidrogen, pentru că în timp, o mare parte din economie se va schimba și va trece la această formă de energie. Aceasta va fi economia viitorului, cea bazată pe energia verde, și trebuie să facem parte din ea”.
România are mult de recuperat la capitolul amprentei de carbon, dar, cu toate astea, nu stă mai rău ca alte state. Uniunea Europeană e neclintită în a le cere tuturor ţărilor membre să reducă emisiile de gaz cu efect de seră.
„Parlamentul European a votat Legea Europeană a climei prin care ne asumăm reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră. Ne dorim ca până în 2050 să atingem obiectivul de neutralitate climatică, cu un obiectiv de etapă, până în 2030 să reducem cu 55% emisiile. Legea privind clima face parte din Pactul verde european, foaia de parcurs a Uniunii Europene către neutralitatea climatică. Pentru a-și atinge obiectivul legat de climă, Uniunea Europeană a elaborat un pachet de măsuri ambițios, cunoscut sub numele „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Acesta cuprinde 13 legi revizuite interconectate și șase propuneri de legi privind clima și energia.
România și-a asumat acest obiectiv și lucrează alături de celelalte state membre pentru atingerea lui. Noi suntem un caz fericit, conform unui studiu efectuat înainte de lansarea acestui program, Suedia, România și Croația au cele mai reduse emisii de CO2, în timp ce Luxemburg, Belgia și Estonia au cele mai ridicate niveluri de emisii”.
Aţi fost şef al echipei de negociere a Parlamentului European în proiectul ASAP (actul care sprijină producţia de muniţii). Cum va ajuta ASAP România şi de ce este important acest acord la care s-a ajuns atât de rapid?
„ASAP (Actul care sprijină producția de muniții) va avea un buget de 500 de milioane de euro, va accelera livrarea de muniție și de rachete către Ucraina și va ajuta statele membre să își refacă și să își modernizeze arsenalele. Totodată, datorită acestui acord la care am ajuns, vom reuși să creștem capacitatea de producție de rachete și componente ale acestora, muniției sol – sol și a producției de artilerie, în UE.
Pe parcursul ultimelor luni, am condus negocierile privind adoptarea acestei legi în calitate de raportor pentru Dosar și Președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European. A fost un efort al nostru, al tuturor, au fost negocieri extrem de dure, între Parlament, Consiliu și Comisie.
Sunt bucuros că am reușit într-un termen scurt să adoptăm această lege. Este o reușită. Am obținut o largă majoritate la votul din Comisia ITRE.
Vom avea un mecanism extrem de util. Vom putea ajuta Ucraina și ne vom putea întări industria noastră de apărare.
În aceste vremuri, în care am văzut că un stat agresor ca Rusia nu se dă în lături de la nimic, trebuie să fii pregătit, să ai resursele necesare pentru a face primul pas, pentru a descuraja. O apărare bună înseamnă tehnică și înzestrare de ultimă generație. Orice posibil agresor se uită la starea armatei, la dotare, la ce capabilități are. Când ești puternic, când ai resursele necesare, atunci descurajezi. Era timpul ca țările din UE să își întărească industria de armament, să aibă la îndemână instrumentele necesare pentru producție, iar ASAP vine și rezolvă practic acest lucru”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
