Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenţie telefonică la şedinţa Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziţia de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziţii trebuie să fie încheiate mai atent ca să nu mai existe interpretări.
Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziţiei cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR şi Ministerului Culturii de la vremea respectivă.
În organizarea expoziţiei au avut atribuţii conducerea Muzeului Naţional de Istorie a României şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziţie, a precizat Natalia Intotero, citată de Agerpres. „Colegii de la Muzeul Naţional de Istorie sunt cei care au iniţiat această discuţie, această expoziţie, inclusiv partea de contracte”, a adăugat ea.
„Îmi exprim şi eu întristarea pentru această tragedie, aşa cum simt şi eu o durere imensă în suflet, aşa o simte fiecare român din ţară şi fiecare membru al Comisiei pentru cultură”, a completat ministrul.
Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoţilor, ea a afirmat că nu a primit personal, menţionând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.
„Am fost sunată de şeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziţii au ajuns la Ministerul Culturii şi îşi încep activitatea”, a explicat Intotero.
Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Naţional de Istorie a României şi celor din minister care au avizat acele documente să dea explicaţii având în vedere speculaţiile din spaţiul public.
„Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziţie contractul care a stat la baza realizării acelei expoziţii. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidenţiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidenţiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliştii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziţiei toate detaliile”, a transmis Natalia Intotero.
Ea a mai arătat că prioritatea este de a discuta măsuri pentru a preveni astfel de situaţii, inclusiv modificări legislative. „Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziţii care se află în afara ţării. (…) Voi analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază”, a indicat ministrul.
Conform Nataliei Intotero, oportunitatea expoziţiei a fost decisă la vremea respectivă de conducerea MNIR, de conducerea Ministerului Culturii.
Întrebată dacă regretă că a prelungit în luna ianuarie mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Natalia Intotero a spus: „Da. Nu puteam să las instituţiile fără o conducere. Mi-am preluat mandatul în data de 8. (…) La momentul respectiv a trebuit să aprob toate conducerile interimare şi nu este vorba doar de conducerea MNIR. Am spus că regret, că m-aş fi aşteptat la o comunicare mai bună din partea directorului MNIR”.
Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor i-au audiat luni, printre alţii, pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, şi secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ştefana Baciuna.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârşitul săptămânii trecute.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
