Skip to content
Politică

Ce funcție vizează vicepremierul Raluca Turcan, după parlamentare. Scrutinul din decembrie va fi decisiv

Raluca Turcan Facebook Guvernul României

Vicepremierul Raluca Turcan vizează funcția de președinte al Camerei Deputaților, după alegerile din 6 decembrie. Surse politice au declarat pentru PS News că vicepremierul și președintele PNL, Ludovic Orban, au bătut palma ca Turcan să fie propunerea PNL pentru fotoliul de președinte al Camerei Deputaților.

„Doar că până atunci mai este un hop. Implicarea Ralucăi Turcan în campanie va cântări mult în decizia președintelui de o susține în continuare pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților”, au declarat surse liberale pentru PS News.

Turcan nu este la prima încercare de a obține funcția de președinte al Camerei Deputaților. Ea a fost propunerea PNL, USR şi PMP pentru această funcție în momentul în care postul a rămas vacant după ce Liviu Dragnea, pe atunci președintele Camerei, a fost condamnat la închisoare cu executare. Însă, cele trei partide nu au reușit să formeze o majoritate, astfel că postul a fost preluat de Marcel Ciolacu. Turcan a adunat 100 de voturi, în timp ce Ciolacu 170.

De această dată, însă, lucrurile s-ar putea schimba. Dacă este să privim votul de pe 27 septembrie drept un barometru care să ne permită calcule pentru alegerile parlamentare, PNL, USRPLUS și PMP au șanse mari să formeze noul Guvern, implicit să dețină majoritatea în Parlament, ceea ce i-ar asigura și Ralucăi Turcan poziția de președinte al Camerei Deputaților.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

PNL, viață grea alături de USRPLUS la guvernare

Premierul Orban anunța în urmă cu câteva luni că PNL ar putea crea o majoritate de guvernare, după alegeri, alături de USR PLUS și PMP, admițând că partidul său nu va obține suficiente voturi pentru a guverna singur și justificându-și opțiunea prin „armonizarea” punctelor de vedere pe care le-a avut alături de USR și PMP în „diferitele poziționări” din opoziție.

„Cei mai apropiaţi parteneri au fost USR şi PMP, ăsta este adevărul (…). Stând în opoziţie, ne-am armonizat multe dintre punctele de vedere în diferitele poziţionări. Evident, nu toate punctele de vedere. Dar s-a creat o anumite unitate, să spunem, în acţiunea de Opoziţie„, a spus premierul.

De cealaltă parte, Cioloș a declarat recent că eventualele parteneriate după alegerile parlamentare vor fi gândite în funcţie de viziunea proprie privind modul în care România trebuie să fie guvernată. Potrivit acestuia, USR PLUS va explica principiile pentru construirea bunei guvernări şi nu va răspunde „la culpabilizări” care vin din partea unor partide. Așadar, problema principală în acest moment se pune astfel: cum vor guverna liberalii alături de pluseriști de vreme ce în USR nu se poate ajunge la un banal consens pe tema listelor pentru parlamentare?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *