Skip to content
Politică

Ce instituţii primesc bani în plus la rectificarea bugetară. Cu cât scad veniturile, la ce sumă ajung cheltuielile

Inquam Photos / Octav Ganea

Veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează cu suma de 289,4 milioane lei, în timp ce cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020 se majorează cu suma de 24,416 miliarde lei, arată nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, publicat joi noapte de Ministerul de Finanţe.

Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 289,4 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 28,59 miliarde lei credite de angajament şi cu suma de 24,416 miliarde lei credite bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 24,706 miliarde lei„, arată proiectul.

Influenţele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel (suplimentare credite bugetare):

– Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: +14,046 miliarde lei;

– Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri: +4,371 miliarde lei;

– Ministerul Sănătăţii: +3,114 miliarde lei, în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+2,984, miliarde lei) şi pentru susţinerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi acordarea stimulentului de risc (+219,1 milioane lei).

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +2,995 miliarde lei.

– Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei: +1,014 miliarde lei, per sold, din care se propune asigurarea suplimentară pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală cu 1 miliard de lei.

– Ministerul Afacerilor Interne: +1,264 miliarde lei, per sold, din care 864,8 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020.

– Ministerul Fondurilor Europene: +1,186 miliarde lei credite de angajament şi +198,2 milioane lei credite bugetare, per sold.

– Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor: +814,7 milioane lei, per sold.

– Ministerul Finanţelor Publice: +483,5 milioane lei per sold.

– Ministerul Educaţiei şi Cercetării: +551,4 milioane lei, per sold.

– Autoritatea Electorală Permanentă: +217,8 milioane lei; Se propune în principal asigurarea suplimentară a sumei de 14,2 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020.

– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +147,4 milioane lei, per sold, în principal pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluţiei pestei porcine africane şi pentru plata medicilor veterinari concesionari în cadrul programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale;

– Secretariatul General al Guvernului: +124,8 milioane lei per sold, se propune în principal majorarea sumelor pentru culte.

– Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: +116,7 milioane lei  per sold.

– Ministerul Justiţiei: +71,6 milioane lei, per sold.

– Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: +64,5 milioane lei per sold, din care: 60,4 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020.

În ceea ce priveşte instituţiile unde bugetele vor fi diminuate, acestea sunt: – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: -1,942 miliarde lei; Ministerul Culturii; -51,5 milioane lei; Curtea de Conturi: -22,3 milioane lei; Consiliul Concurenţei: – 28,3 milioane lei; Institutul Cultural Român: -11,5 milioane lei; Camera Deputaţilor: – 8 milioane lei şi Agentia Naţională de Integritate: – 4 milioane lei, scrie news.ro.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

– Cheltuielile de personal se majorează cu 1,028 miliarde lei;

– Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 325,9 milioane lei;

– Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 1,697 miliarde lei;

– Subvenţiile cresc cu 50,3 milioane lei;

– Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1,656 miliarde lei;

– Alte transferuri se majorează cu 690,5 milioane lei;

– Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 217 milioane lei;

– Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 1,9 miliarde lei;

– Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 8,245 miliarde lei;

– Alte cheltuieli se majorează cu 1,026 miliarde lei;

– Fondurile de rezervă se majorează cu 2 miliarde lei;

– Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se  majorează cu 331 milioane lei;

– Cheltuielile de capital cresc cu 485,5 milioane lei;

– Împrumuturile acordate cresc cu 4,67 miliarde lei.

Suplimentar, ca urmare a posibilităţii amânării de la plată a unor obligaţii fiscale conform prevederilor OUG nr.29/2020 cu modificările şi completările ulterioare, conform analizei ANAF, la nivelul economiei, până la sfârşitul anului 2020 pot fi recuperate 7 miliarde lei de la agenţii economici (0,9 miliarde lei impozit pe profit şi impozit pe venitul microîntreprinderilor, 0,4 miliarde lei impozit pe venit, 2,9 miliarde lei TVA, 0,2 miliarde lei accize, 2,6 miliarde lei contribuţii bugetele de asigurări sociale)„, relevă documentul.

A doua rectificare bugetară pe anul 2020 este determinată de analiza execuţiei bugetare pe primele şase luni ale anului 2020, respectiv a gradului de utilizare a fondurilor bugetare alocate.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.

Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid-19.

 

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *