Invitat în studioul Puterea Știrilor, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei, în prezent consilierul pe probleme economice al premierului Marcel Ciolacu, a vorbit despre pachetul de măsuri fiscale pe care îl are în vedere Executivul pentru a reduce deficitul bugetar.
Amintim că Guvernul trebuie să facă rost de bani la buget pentru a se încadra în deficitul bugetar negociat cu Comisia Europeană, care nu trebuie să depășească 4, 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe primele cinci luni, deficiul raportat de Ministerul Finanțelor a fost 2, 32% din PIB.
„Este un pachet de măsuri fiscale care să ducă la diminuarea sau la încadrarea în ținta de deficit bugetar, cea care a fost asumată la nivelul Comisiei Europene și care prin nerealizarea ei am putea să avem o situație dificilă, costuri mult mai mari la împrumuturi și, bineînțeles, un nivel ceva mai redus de încredere în economia românească. E un plan foarte ambițios. Pe de altă parte, nu putem spune că premierul Ciolacu a venit cu o listă de măsuri care să fie aprobată, urmând ca după aceea să vedem care sunt consecințele. Nu, mai întâi aceste măsuri au fost discutate cu mediul de afaceri, cu cei care urmează să fie impactați și evaluat impactul economic asupra asupra economiei românești în 2023 și 2024.
Și dacă tot vorbim de aceste măsuri, ele au fost discutate în media, au fost prezentate, doar trebuie să spunem de la început că nu există o decizie în acest moment în ceea ce privește aceste măsuri. Da, bineînțeles, se discută de includerea sau plata contribuțiilor pentru sănătate în cele două sectoare care erau exceptate. Da, se discută despre majorări de accize, se discută de măsuri care să ducă la echitate în mediul de afaceri, dar aceste decizii se vor lua doar în baza unor evaluări, în urma discuțiilor cu mediul de afaceri, dar mai ales în baza unor evaluări foarte clare asupra impactului pe care l-ar avea în 2023 și 2024.
Ultimul lucru pe care ni-l dorim în acest moment, printr-un astfel de pachet de măsuri, este să ajungem în situația în care economia românească să se contracte. România, în urma ultimelor studii făcute de agențiile de rating, are un potențial de creștere de până la 3,2% . Este un lucru pe care trebuie să îl susținem, dar pe de altă parte, trebuie să fim foarte atenți la aceste măsuri bugetare. Acest plan, această propunere care a venit încă de la începutul anului, de reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în sectorul bugetar trebuie, din punctul meu de vedere, respectat și urmărit corespunzător. Dacă vrem performanță, trebuie să ne asumăm ceea ce adoptăm, iar pe de altă parte să vorbim de această evaluare, această echilibrare a măsurilor fiscale în așa fel încât să putem să ajungem foarte aproape de acest obiectiv pe care îl avem: 4,4% deficit bugetar”, a anunțat Florin Spătaru, în direct la Puterea Știrilor.
Ce măsuri are în plan Guvernul
Un nou impozit de 1% pentru cei care dețin imobile și terenuri în valoare de peste 500.000 de euro;
„Este o propunere care a fost făcută, dar care trebuie analizată corespunzător, pentru că o astfel de o astfel de propunere va putea fi evaluată din perspectiva sumelor aduse la buget. Da, este adevărat, echitatea socială și solidaritatea reprezintă unul din mesajele pe care Partidul Social Democrat l-a transmis și-l transmite în continuare. Pentru cei care au aceste bunuri și venituri corespunzătoare, considerăm necesar ca în aceste momente să dăm dovadă de solidaritate, dar va trebui să vedem care este, de fapt, impactul pe care îl are o astfel de măsură sau dacă nu cumva o astfel de măsură ar putea duce la măsuri alternative. Este o măsură care a fost propusă de miniștrii care care au fost solicitați să vină cu un astfel de pachet. Nu vă pot spune dacă vine din partea Partidului Social Democrat sau din partea Partidului Național Liberal. Doar că ministrul de Finanțe este cel care evaluează impactul pe care îl are o astfel de măsură”.
Impozit de 1% pentru companiile a căror cifră de afaceri depășește 100 de milioane de euro.
„Păi, dacă vorbim de companiile mari, cu o cifră de afaceri mare, ne uităm la companiile românești care în medie au nivel de taxare între 2-3%, atunci pentru aceste companii mari, un nivel de taxare, bineînțeles, pe toate taxele, de până la 1% e o discuție pe care o avem, dar din nou trebuie văzut măsura în care această reglementare poate fi făcut. E o discuție care în acest moment se derulează”.
Creșterea impozitelor pentru micro-întreprinderile cu cifră de profit peste 500.000 de euro, de la 1% la 2%;
„Propunerea nu arată chiar așa. E ceva mai complexă, e legată și de nivelul de profitabilitate al acestor companii. AR trebui să speculez pe o astfel de temă, dar haideți să vedem care este, până la urmă, decizia finală”.
Supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul Președintelui României;
„Această impozitare progresivă, din câte știți, este o măsură pe care Partidul Social Democrat a susținut-o de foarte mult timp. Măsura în care o astfel de măsură duce la creșterea veniturilor e o discuție pe care o avem. Până la urmă, vorbim de măsuri pe termen scurt și mediu și măsuri pe termen lung. Nu vom renunța la acest principiu al impozitării progresive, dar impozitarea progresivă trebuie văzută și în contextul creșterii salariul minim pe economie și în contextul unei disponibilități a mediului de afaceri de a absorbi costul forței de muncă așa cum este el. Venituri, salarii, dar și taxe”.
Mărirea cu 10% a impozitului la licența pentru jocuri de noroc, păcănele, țigări electronice, tutun, băuturi de lux și alimente de lux.
„Mărirea cu un procent a acestor taxe e o măsură care este discutată la nivelul. Vorbim, din nou, de impactul pe care îl are și de ce ar putea să fie, care ar putea să fie venitul pe care am putea să-l colectăm printr-o astfel de măsură. Vă pot spune într-adevăr că e una din propunerile care au fost făcute și care, bineînțeles, se discută. Procentul va varia în funcție de modul în care aceste sectoare, prestatori de servicii sau sectoare productive, vor putea absolvi o astfel de măsură. Cert este că va fi o mărire a impozitului pe aceste produse, dar nu s-a stabilit încă cât”.
Desființarea a 200.000 de posturi neocupate de la stat
„Se discută de acea reducere a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de faptul că, din numărul de posturi bugetate la nivel național, o parte din ele nu sunt ocupate și bineînțeles că statul nu are aceste costuri. Cred că, din nou, fie că vorbim de colectarea veniturilor sau vorbim de cheltuirea banului public, va trebui să fim foarte atenți cu aceste măsuri tocmai pentru a putea să susținem, atât creșterea economică, să susținem o încadrare într-un deficit, într-o marjă de deficit care să nu ducă la cheltuieli excesive, dar pe de altă parte să susținem acea echitate a măsurilor pentru toate sectoarele economice și bineînțeles și pentru sectorul bugetar”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
