Skip to content
Politică

Ce ne arată votul din Parlament în cazul lui Nicolae Bănicioiu

Inquam Photos / Octav Ganea

Parlamentarii din Camera Deputaților au decis marți, prin vot, să îi ridice imunitatea deputatului Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii. Cu doar câteva zile înainte de debutul campaniei pentru alegerile parlamentare, partidele au ales să nu riște și să acorde un vot covârșitor pentru ridicarea imunității ex-ministrului acuzat de luare de mită și trafic de influență.

DETALII AICI: UPDATE Parlamentul a decis, Nicolae Bănicioiu nu mai are imunitate. DNA îl poate ancheta

S-au înregistrat 202 voturi ”pentru” și 12 voturi ”contra”, iar un singur deputat de la Pro România a fost prezent la vot, semn că nici PRO România nu vrea să își riște intenția de vot, și-așa fiind una dezastruoasă. Altfel poate ar fi stat situația lui Bănicioiu dacă România nu era în prag de alegeri. Avem multe cazuri cu parlamentari care au fost salvați de colegi, cel mai recent caz fiind cel al lui Tăriceanu, care a scăpat basma curată după ce DNA l-a acuzat că ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aproximativ 800.000 de dolari de la reprezentanții unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie.

Amintim că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, a trimis Camerei Deputaţilor, miercurea trecută, o scrisoare prin care transmite solicitarea DNA în vederea exercitării dreptului de a cere urmărirea penală faţă de deputatul Nicolae Bănicioiu, fost ministru. Faptele de care este acuzat s-ar fi petrecut în perioada 2012-2014 şi 2014-2015, când Bănicioiu a fost ministru.

Procurorii îl acuză pe Bănicioiu că, în perioada 2012-2014, când era ministru al Tineretului, ar fi cerut și primit 1,29 milioane de lei de doi oameni de afaceri pentru că l-ar fi influențat pe ministrul Sănătății de atunci, Eugen Nicolăescu (PNL), să numească pe post de manageri de spitale anumite persoane agreate de respectivii afaceriști.

Mai mult, procurorii susțin că Bănicioiu ar fi primit și o altă mită, de 2,6 milioane de lei, de la aceiași oameni de afaceri, după ce a devenit ministru al Sănătății, în perioada 2014 – 2015. Miza numirilor de manageri era alocarea de sume de bani către respectivele spitale cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte în derulare.

Comunicatul DNA:

Procurorii desfășoară o investigație care vizează suspiciuni de săvârșire a unor fapte de corupție în contextul comercializării de bunuri de uz medical către spitalele publice situate pe raza Municipiului București și a județului Ilfov și aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, deputat în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– luare de mită în formă continuată.

În perioada 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014, persoana respectivă, în calitate de ministru, ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri și ar fi primit direct, de la unul dintre aceștia, suma totală de 1.292.122 lei, lăsând să se creadă că are influență asupra ministrului Sănătății și a funcționarilor publici din cadrul acestei instituții și că îi va determina să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu, acte reprezentate de:
– numirea în funcția de manager/menținerea în funcția de manager a unor persoane la conducerea spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății, spitale cu care firmele controlate de cei doi oameni de afaceri aveau contracte încheiate sau desfășurau proceduri de achiziții publice,
– alocarea de sume de bani spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte în derulare.
Ulterior, aceeași persoană ar fi primit de la aceiași oameni de afaceri, prin intermediul unui complice, suspect în cauză, suma totală de 2.612.389 lei în legătură cu exercitarea atribuțiilor de ministru, funcție deținută în perioada 05.03.2014-17.11.2015.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 182 de volume în format electronic, dintre care 40 volume în format letric.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *