Skip to content
Opinii & Analize

Ce rol a jucat UE în reducerea cheltuielilor cu sănătatea după criza din 2008

Incapacitatea și ineficiența spitalelor din UE de a trata pacienții cu coronavirus are o explicați care ține de măsurile de austeritate din timpul crizei economice ce a pornit în 2008. Pentru a reduce cheltuielile statului, multe state din UE – la indicațiile Troikăi – au redus bugetele sistemelor de sănătate, ceea ce a limitat accesul cetățenilor la serviciile medicale și a scăzut calitatea serviciilor medicale.

Grecia, cel mai afectat stat de criza economică, a redus bugetul Sănătății de la 9,8% din PIB înainte de criză, la 6% după ce s-a împrumutat cu disperare pentru a se salva. Mai multe state europene precum Irlanda, România, Slovenia sau Marea Britanie au înghețat sau au redus salariile medicilor și/sau numărul angajaților din sistemul de sănătate, arată raportul Health Policy, citat de sciencedirect.com.

Măsurile de austeritate din Grecia au fost fără precedent, pentru că fiecare împrumut a constrâns guvernul elen să reducă cheltuielile cu sănătatea, printr-un program de reformă propus de Comisia Europeană și Troika, arată raportul realizat de European Trade Union Institute(ETUI).

Italia a luat și ea măsuri de austeritate, reducând numărul paturilor din spitale la 4,1 la 1000 de locuitori în 2010, cu mult sub media europeană de 5,5 la 1000 de locuitori. Același lucru s-a întâmplat și în România, care doar în 2011 a închis 67 de spitale, în urma deciziei Guvernului de a limita cheltuielile cu sănătatea. În graficul de mai jos se poate observa că numărul paturilor din spitale a scăzut în foarte multe state europene după criza din 2008, iar Germania rămâne și astăzi țara cu cele mai multe locuri în spitale la 100.000 de cetățeni, factor care contribuie și la o rată de mortalitate mică în pandemia coronavirus.

Multe state UE au luat decizia de a scădea gradul de acoperire al asigurărilor de sănătate sau să introducă co-plata ori costuri suplimentare, potrivit unui articol publicat de cercetătorii europeni în domeniul sănătății, pe platforma thelancet.com. Adică au redus numărul serviciilor de care beneficiau cetățenii înainte de criză. În România, acest lucru s-a tradus prin eliminarea asigurării de sănătate pentru cetățenii fără venit și introducerea unor pachete cu servicii limitate, ceea ce a rămas valabil și astăzi.

Pentru a reduce cheltuielile cu sănătatea în România, Guvernul a impus contribuții la sănătate pentru pensionarii cu pensia mai mare de 740 de lei. Contribuțiile erau de 5,5% și ar fi trebuit să acopere o gaură de 2,1 miliarde de lei în bugetul Sănătății, pentru că Guvernul nu găsea alți bani, arată stirileprotv.ro.

În anul 2011, Italia a tăiat din bugetul Sănătății peste 8 miliarde de Euro și de asemenea a scăzut constant procentul din PIB. Dacă în 2011, 7,1% din PIB-ul Italiei mergea pentru Sănătate, în 2020 s-a ajuns la 6%. Franța și Italia au fost două dintre statele care au câștigat cel mai mult din serviciile de co-plată și creșterea prețului serviciilor medicale, arată raportul ETUI.

Criza din 2008 i-a oferit Uniunii Europene puteri foarte mari pentru a interveni în politica fiscală a statelor membre, care s-au văzut nevoit să accepte condițiile impuse de Troika pentru a putea primi împrumuturi. Raportul ETUI arată că reforma sistemelor de sănătate din UE a fost la baza reformelor propuse de instituțiile Uniunii pentru a consolida cheltuielile publice. Toate statele europene au fost nevoite să restructureze spitalele. În 2010, chiar Consiliul UE prezenta principalele schimbări în sistemul de sănătate ce trebuiau adoptate de statele membre. Sănătatea a fost transformată într-o afacere care trebuia să aibă profit și nu a fost o prioritate care poate salva viața cetățenilor, un drept fundamental al cetățenilor. Se vorbea mai mult despre eficiență decât despre necesitate.

Prețul acelor măsuri de austeritate îl plătim astăzi, în plină pandemie coronavirus, când spitalele reușesc foarte greu să salveze viețile cetățenilor. Pentru a-și acoperi greșelile din trecut, Uniunea Europeană pune la dispoziție banii din MES pentru cheltuielile cu sistemele de sănătate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *