Ce s-ar întâmpla cu România dacă ar revendica teritorii ucrainene

Sursa foto: Călin Georgescu

Declarațiile lui Călin Georgescu despre teritoriile românești aflate între granițele Ucrainei pe care ar trebui să le revendicăm au stârnit reacții nu numai la noi, ci și în țara vecină. 

„Când aud din gurile unor politicieni, frații noștri, din patria mamă din România, că rușii au drept, atunci mă gândesc, Doamne, cum pot spune așa ceva?”, a transmis online primarul din Cernăuți.

„Pe acei ruși barbari când astăzi omoară atâta mii și mii de oameni, distrug orașe, distrug sate. Cum pot să spună că asta este bine? Cum poate să fie bine să omori oamenii? Noi nu am mers, țara Ucraina n-a mers cu război nicăieri, n-a vrut teritoriile altora.”, a mai declarat edilul.

O profesoară din Ucraina îi transmite și ea fostului candidat la președinția României „să stea în banca lui”. „Domnul Georgescu să stea binișor în banca lui. Noi nu ne simțim obișnuiți și nici străini. Noi avem relații cu România”, a spus ea. Întrebată ce le spune acelor oameni din România care îl susțin pe Putin, ea a răspuns că greșesc enorm. „Căci nu putem susține un om care a adus atâta dezastru. Au murit atâția oameni, jumătate de țară a fost distrusă, cum am putea susține un asemenea om? Și să nu se ascundă după niște vorbe goale”. 

Georgescu, autorul definiției perfecte a utopiei

Bogdan Bucur, sociolog și profesor de istorie în cadrul SNSPA, consideră declarațiile lui Călin Georgescu o aberație profundă, dar și o jignire la adresa statului vecin pe care, culmea, noi chiar îl susținem în război.

„Rusia duce în Ucraina un război pe față, clasic, folosește arme convenționale. Este trist, dar adevărat. Ceea ce propune Călin Georgescu atinge însă cu totul alte dimensiuni. Și anume ca România să se comporte precum o hienă. Adică, după ce Rusia înfrânge Ucraina, să smulgem și noi o bucată din teritoriul acestui stat suveran”. 

Lucrul acesta halucinant și indezirabil nu se poate întâmpla în realitate decât dacă, utopic vorbind, Rusia ne-ar pune la masă și ar accepta să împartă cu noi stârvul Ucrainei. „Va cere ceva în schimb. Ce anume? Să ducă în România o politică pro-rusă. Cu alte cuvinte, să avem un președinte pro-rus și un guvern pro-rus. De altfel, Rusia a mai făcut o astfel de invitație României în legătură cu Republica Moldova, înțelegându-se aici unirea celor două țări. Cu o condiție însă: să ieșim din NATO”. 

Evident, continuă expertul, ieșirea României din NATO ne-ar plasa într-o zonă neutră spre gri, ne-ar aduce într-o situație de vulnerabilitate maximă pe care Rusia o va manipula în interesul ei. „Am intra, cu alte cuvinte, în sfera de influență rusească”. Cam aceasta ar fi consecința dacă declarațiile lui Călin Georgescu ar fi și puse în practică. „Să smulgi teritorii de la o țară suverană și independentă, în mod ipotetic înfrântă într-un război de un adversar mai puternic, ar fi pentru România un comportament mârșav, care ar decredibiliza structural statul”, consideră profesorul.

Istoricul a precizat că dacă România ar pretinde oficial teritorii aflate în cadrul Ucrainei, sub președinția ipotetică a lui Călin Georgescu, ar trebui să procedeze precum Rusia: să intre în război direct de agresiune cu țara vecină „ceea ce nu poate fi decât o nebunie cumplită”.

În schimb, să-și imagineze cineva că în situația ipotetică a înfrângerii Ucrainei noi vom primi teritorii în mod gratuit din partea ocupantului rus, nu poate fi decât o judecată generată de 3 tipuri de situații. „Inocență infantilă, ceea ce nu cred că este cazul domnului Georgescu, alinierea politicii externe și de apărare a României la interesele Federației Ruse, ceea ce înseamnă părăsirea NATO de către România, sau afirmații făcute de un agent al Moscovei. În toate cele trei situații afirmația este de o gravitate extremă și inacceptabilă”.

Proiectul „Ungaria Mare”. Ce-ar fi dacă…

Mergând pe firul acestei logici, mai spune prof. Bogdan Bucur, ne putem gândi că și alte state vecine ar putea râvni, la o adică, la fostele lor teritorii care se află între granițele României. Ce i-ar putea împiedica, până la urmă, pe unguri să revendice Ardealul? „Dacă dorim refacerea României Mari, așa cum s-a exprimat Călin Georgescu, iar asta pe seama unor state suverane și independente, s-ar putea să-și dorească și alții, de exemplu Bulgaria, refacerea Bulgariei Mari. Asta, tot pe seama unui stat suveran și independent care poartă însă numele țării noastre. Este vorba despre teritoriul Dobrogei, căci în proiectul iredentist bulgar Dobrogea este Bulgaria”. Apoi, continuă istoricul, sârbii s-ar putea să-și dorească alipirea Banatului românesc la cel sârbesc. De ce nu, până la urmă? „Însă cel mai drăguț proiect de tipul România Mare este proiectul Ungaria Mare, care presupune alipirea Transilvaniei la Ungaria”.

Călin Georgescu și Victor Orban, care au asemenea viziuni iredentiste, expansioniste și aberante, se confruntă însă cu problemă și anume: „Românii din Bucovina de Nord reprezintă aproximativ același procent cu ungurii din Transilvania. Adică undeva între 15 și 20%. Prin urmare, vorbim despre o ultra minoritate. Practic, România poate să revendice cu aceeași legitimitate Bucovina de Nord cu care Ungaria poate revendica Transilvania. O legitimitate care, de fapt, nu există în contextul actualei configurări a scenei politice internaționale bazate pe autodeterminarea și pe dreptul oamenilor de a sta în țara în care sunt majorități”. 

Istoric: „România trebuie să fie Mare pe dinăuntru, nu pe dinafară”

De ce a făcut Călin Georgescu astfel de afirmații știind clar că nu vor putea fi niciodată puse în aplicare? Știind clar că încalcă Constituția țării?

Dintr-un soi de populism înțeles greșit, consideră Bogdan Bucur care pune, de altfel, punctul pe I: „Domnul Georgescu călărește un cal al populismului, asta însemnând că spune de toate pentru toată lumea în încercarea de a acoperi o paletă ideologică națională cât mai largă”. Se adresează eronat unui tip de alegător care, consideră el, ar fi guvernat de aceleași teorii. Însă românii nu au fost niciodată cuceritori, un astfel de principiu nu este întipărit în ADN-ul românesc. „România trebuie să fie mare, dar trebuie să fie mare pe dinăuntru, nu pe dinafară. Asta înseamnă să fie mai bine guvernată, să sporim prosperitatea, să devenim o patrie atrăgătoare și luminoasă din punct de vedere spiritual și material pentru cei care își doresc să locuiască în ea. Iar românii care nu mai locuiesc în interiorul granițelor țării să-și dorească să se întoarcă”. 

Declarația lui Călin Georgescu poate părea o intenție bună pentru naționaliștii români extremiști, câți or mai fi, dar este, în realitate, un drum care duce România direct către Iad. „E bine că vrem să fim „mari”, asta însemnând să fim însă bogați prin propriile noastre forțe, nu expansioniști care smulg teritorii din vecini”. 

„Ucraina nu are de ce să se supere. Georgescu este un nimeni în România”

Dar, pe de altă parte, nici nu trebuie să ne poticnim acum în orice declarații care vin din partea acestui personaj. „Este adevărat, sunt scandaloase, dar el nu are capacitatea de a săvârși fapte în acest sens”, consideră prof. Bucur. Ce spune el acolo sunt doar vorbe și ar trebui privite ca atare. „Oamenii spun o grămadă de prostii, în general, poate și noi spunem prostii, doar că nu o facem în public. Știți că era o emisiunea la televizor „Copiii spun lucruri trăsnite”? Domnul Georgescu ar fi bine să participe la o emisiune „Oamenii spun lucruri trăsnite”.

Dacă aceste declarații ar fi venit din partea unui om simplu, care, poate, a băut un pahar în plus sau o sticlă în plus, atunci ar fi, cumva, scuzabile. Dar când aceste lucruri sunt spuse de o persoană care are în spate aproape 2 milioane de voturi și speră să candideze cu șanse la președinția României, ele prind o anumită greutate.

Să nu uităm, de exemplu, că și Donald Trump a spus multe lucruri în calitate de candidat dar, cu siguranță, le va evita de acum încolo, ca președinte, consideră istoricul. „Mai degrabă, tind să cred că ce a spus Călin Georgescu sunt doar declarații de campanie, iar dacă ar ajunge în fruntea țării le-ar face uitate”. Motivul? Până și el ar avea decența să-și dea seama de implicațiile punerii în practică a enormităților pe care le-a zis. Însă, acest lucru nu-l absolvă de vină. Căci așa ceva nu ai cum să spui indiferent de calitatea pe care o ai. „Nu e cazul cu populiștii care, iată, și permit să spună orice pentru a pune mâna pe un sac cu voturi”.

Prin urmare, ar trebui Ucraina să se simtă jignită, ofensată pentru declarațiile iresponsabile ale lui Călin Georgescu? Nu, consideră prof. Bucur. „Pentru că domnul Georgescu, în acest moment, este un nimeni în România. Declarațiile sale nu ar trebui să provoace consecințe, pentru că domnul Georgescu nu are nicio calitate oficială și nu reprezintă pe nimeni decât pe sine. Ce se poate întâmpla este ca Ucraina să-i interzică să intre în această țară”.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: