PMP și Pro România sunt două partide care nu au știut să profite de pe urma pandemiei coronavirus, iar rezultatul de la alegerile parlamentare le-a scos din Parlament și acum se zbat să supraviețuiască în teritoriu, acolo unde au mai obținut câteva mandate.
Ambele partide și-au dorit o alianță la alegerile locale sau parlamentare, dar au fost refuzate de partidele mai mari. În multe orașe, PMP și Pro România au făcut alianțe după alegerile locale, pentru a reuși să fie în majoritatea pentru Consiliul Local sau Județean. Aceste alianțe sunt vitale pentru partid mic deoarece îi mai oferă o mică amăgire că ar reuși să controleze politica locală dintr-un oraș sau județ.
Senatorul Vasile Dîncu a anunțat că PSD vrea să înființeze o „platformă” de stânga, la care să adere și Pro România. Tot el a mai precizat că mulți oameni din Pro România se întorc în PSD. Victor Ponta, fostul premier al României, are mari probleme să țină oamenii în partid dacă nu poate oferi funcții sau speranțe că poate crește pe scena politică.
Bolnavii de cancer sunt disperați și-l acuză pe fostul ministru Vlad Voiculescu că le-a întors spatele în criza citostaticelor: Ne-a ignorat și în primul mandat
Ciolacu: S-a făcut o presiune ca noi să depunem moţiunea de cenzură cât era criza politică din interiorul coaliţiei, gâlceava aia
Modificările operate de Ghinea la PNRR pot lăsa România fără miliardele de la UE. Nervi întinși la maximum în PNL
”Familia disfuncțională” PNL-USRPLUS. Silviu Mănăstire: În esență, se ceartă pe bani, ceea ce este deja un conflict de interese
Ionel Bogdan, președintele CJ Maramureș, reacționează după ce Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR: „Asta e principala mea așteptare!”
Despre ALDE deja se poate vorbi la trecut, mai ales că Victor Ponta a renunțat la orice colaborare cu partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu. ALDE nu mai reprezintă niciun interes pentru nimeni, iar Pro România ar putea să-i calce pe urme dacă nu va găsi o soluție să se implice într-un proiect politic.
PMP și Pro România au nevoie de o strategie pe termen lung, până în 2024, pentru a oferi speranță membrilor de partid, sau să lege alianțe cu PNL în teritoriu, pentru a-și asigura accesul la banii publici. Dacă partidele nu au acces la contractele cu statul și nu pot oferi funcții pentru membrii lor, atunci riscă să dispară cât mai repede.
PSD și PNL vor începe recrutările cât de curând, pentru a-și întări filialele înainte de alegerile din 2024. Inclusiv USRPLUS va încerca să atragă oameni din PMP și Pro România, mai ales în orașele mici sau în mediul rural, unde partidul condus de Barna-Cioloș nu este deloc vizibil sau nu are nicio filială. USRPLUS ar avea cel mai mult de câștigat dacă va reuși să atragă organizațiile PMP sau Pro România deoarece va câștiga o rețea de filiale în mediul rural.
Dacă Pro România gravitează și astăzi în jurul lui Victor Ponta, PMP este într-o căutare de lideri. PMP nu mai poate supraviețui în jurul lui Traian Băsescu, care este la final de carieră politică. În ultimii ani, Băsescu n-a reușit să crească o generație de tineri politicieni, iar promovarea unor personaje pe scena politică n-a ajutat nici candidații, nici partidul.
Discursul unionist și conservator al celor de la PMP nu s-a potrivit deloc cu realitatea politică din 2020. AUR a apărut în 2020 atât cu un discurs național-unionist, anti-Guvern, anti-pandemie și a reușit să pună în umbră PMP și Pro România. În cazul în care partidele controlate de Băsescu și Ponta vor dori să revină pe scena politică, prima lor bătălie va fi cu AUR.
Pentru PMP urmează Congresul pe 6 martie, când se va decide noua conducere a partidului. Cele mai mari șanse le are Cristian Diaconescu, fost ministru. Privind la actuala scenă politică, Diaconescu ar fi mult mai potrivit pentru eventuale negocieri cu partidele mai mari decât pentru bătălii politice în teritoriu. Cea mai bună opțiune pentru PMP ar fi un politician care să aibă măcar câteva din caracteristicile lui Traian Băsescu.
