”Vreau să fiu foarte clar. Este un demers parlamentar, este un demers care are în acest moment susținere, dincolo de culoare politică, PSD, AUR, PACE, SOS și așa mai departe. Și așa aș vrea să fie interpretat. Sunt multe lucruri care ne despart, evident, de aceea sunt și partide politice diferite, dar există un scop comun, acela de a vota această moțiune și de a dărâma Guvernul Bolojan. Acesta este un scop comun”, a spus Grindeanu.

De asemenea, liderul PSD susține că nu a încheiat niciun acord cu cei de la AUR pentru o colaborare după o eventuală adoptare a moțiunii de cenzură și demitere a Guvernului Bolojan.

Nu în ultimul rând, Grindeanu a afirmat că, dacă nu ar fi colaborat acum cu cei din AUR, ”exista riscul de anihilare reciprocă a unei moțiuni” de cenzură, în condițiile în care și partidul condus de George Simion anunțase deja că pregătește o moțiune de cenzură. Grindeanu a insistat asupra faptul că nu există ”niciun niciun fel de acord post-moțiune” cu cei din AUR și că PSD este pregătit să intre în opoziție.

În esență, moțiunea de cenzură reprezintă procedura prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului. Este, practic, un vot politic major care testează existența unei majorități parlamentare funcționale. Dacă această majoritate nu mai susține Executivul, Guvernul poate fi demis.

Ce se întâmplă dacă moțiunea este adoptată

Adoptarea unei moțiuni de cenzură are consecințe directe și imediate asupra Guvernului. Potrivit Constituției, Executivul este demis automat.

În această situație, devin aplicabile prevederile articolului 110 din Constituție:

„Guvernul al cărui mandat a încetat […] îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”

Practic, Guvernul rămâne interimar, cu atribuții limitate.

Urmează apoi consultările politice organizate de Președintele României, care are rolul de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze o majoritate și să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a instala un nou Executiv.

Ce se întâmplă dacă moțiunea este respinsă

În cazul în care moțiunea nu întrunește numărul necesar de voturi, Guvernul rămâne în funcție. Mai mult, respingerea este interpretată ca o reconfirmare a majorității parlamentare.

Inițiatorii pierd, însă, dreptul de a depune o nouă moțiune în aceeași sesiune parlamentară, ceea ce reduce presiunea politică imediată asupra Guvernului.