Ce sporuri ale bugetarilor se vor reduce și care dintre ele vor fi eliminate complet

Ordonanța de urgență a Guvernului Bolojan prevede reducerea semnificativă a unor sporuri acordate bugetarilor din sectorul public. Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reformă bugetară și are ca scop reducerea cheltuielilor publice și, implicit, a deficitului bugetar.

Măsurile privind reducerea și plafonarea sporurilor pentru bugetari sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență (OUG) elaborat de Ministerul Muncii, iar data propusă pentru aplicarea acestora este 1 iulie 2025.

Sporul pentru condiții de muncă vătămătoare se plafonează la 300 de lei/ lună

Unul dintre cele mai importante sporuri afectate este sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase, care va fi plafonat la 300 de lei brut pe lună, indiferent de procentul anterior aplicat la salariu. Anterior adoptării ordonanței, sporul era de 15% din salariu, dar fără să depășească 1.500 de lei brut.

Acest spor este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și este destinat compensării expunerii la factori de risc cum ar fi: substanțe toxice, radiații, zgomot excesiv, câmpuri electromagnetice, praf, microorganisme periculoase etc.

Concediul suplimentar acordat pentru condiții de muncă periculoase va fi redus la maximum 5 zile pe an.

Cine încasează sporul pentru condiții de muncă vătămătoare

Sporul pentru condiții de muncă vătămătoare este acordat angajaților din sistemul bugetar care își desfășoară activitatea în medii considerate nocive pentru sănătate.

Cine beneficiază de acest spor în prezent:

1. Personal medical și auxiliar din spitale Medici, asistente, infirmieri, laboranți care lucrează în secții cu risc ridicat: ATI, infecțioase, oncologie, radiologie, anatomie patologică, psihiatrie, etc. Expunerea la agenți biologici, substanțe chimice, radiații și materiale biologice periculoase justifică acordarea sporului.
2. Angajați din domeniul cercetării și învățământului superior Persoane care lucrează în laboratoare cu substanțe toxice, radioactive sau biologice. De exemplu: cercetători din institute de biologie, chimie, fizică nucleară.
3. Funcționari din administrația publică sau din instanțe/parchete În unele cazuri, sporul a fost acordat pentru expunerea la factori cum ar fi radiații de la echipamente IT, toner de imprimantă, câmpuri electromagnetice etc. Aici au apărut controverse, fiind considerat de unii un spor artificial, acordat fără riscuri reale.
4. Personal tehnic și de întreținere Electricieni, instalatori sau personal de mentenanță care lucrează în subsoluri, centrale termice, cu substanțe periculoase.
5. Angajați ai unor autorități publice centrale sau locale Spre exemplu, angajați ai primăriilor, consiliilor județene sau ministerelor care lucrează în clădiri vechi, cu igrasie, mucegai sau instalații neconforme — uneori justificate cu buletine de analiză.

Ce alte sporuri se reduc

Sporurile pentru activitățile desfășurate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene vor fi limitate, astfel încât doar între 5 și 20% dintre angajații unei instituții vor mai putea beneficia de ele, în funcție de criterii de performanță.

În plus, sporul pentru lucrul cu informații clasificate, acordat în prezent în procent de 15-25% din salariul de bază, va fi eliminat complet.

O altă măsură prevede introducerea unui plafon general pentru cumulul tuturor sporurilor, care nu va mai putea depăși 20-30% din salariul de bază al unui angajat.

De asemenea, sporul de antenă, acordat pentru expunerea la radiații electromagnetice, va fi transformat într-o sumă fixă, care nu va mai depinde de salariul de bază.

Ilie Bolojan: „Unele sporuri au fost abuzate în acești ani”

Bolojan a declarat vineri. 27 iunie, că Guvernul lucrează pe mai multe componente în ceea ce privește scăderea de cheltuieli.

„În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă.

Și astăzi am început, practic, cu o astfel de structură, care ține de Guvernul României în mod direct, un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei ședințe lunare, de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național”, a explicat premierul.

Bolojan a adăugat că există un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, și că unele dintre ele au fost abuzate în acești ani.

„Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteți dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor. Și deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare, și cred că trebuie legate de performanță și de realitate”, a adăugat premierul.

Bolojan s-a mai referit și la sporul de fonduri europene, unul important, „care poate crește valoarea unui salariu cu peste 50%”.

„Este legat de numărul de ore lucrate, dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Și introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbția de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din sectorul privat, în așa fel încât o componentă a salariului să fie legată și de performanță.”

Citeste mai mult AICI

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News