Guvernul a aprobat zilele trecute Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Proiectul de Lege privind organizarea judiciară și Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscute la un loc drept Legile Justiției. Înainte de ședința de guvern, premierul Nicolae Ciucă a declarat că procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate şi responsabilitate pentru toate instituţiile implicate.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a declarat încântat de cele trei legi despre care a spus că sunt „garantul” independenţei procurorilor şi judecătorilor. Cu toate acestea, mai mulți magistrați au criticat legile.
Ce spun magistrații
Laura Ștefan, de la think-tank-ul Expert Forum, atrage atenția, într-o postare pe pagina sa de Facebook asupra mai multor modificări cu efect potențial nociv.
„1. Se elimina prevederile legate de numirea si revocarea polițiștilor in politia judiciara prin ordin al Procurorului General, precum si toate aspectele legate de detasarea unui număr de politisti de judiciar in cadrul parchetelor, la solicitarea Procurorului General. Se menține in lege doar reglementarea la nivel de principiu a existentei politiei judiciare urmând ca toate celelalte aspecte sa fie detaliate printr-o lege speciala.
2. Se schimba filozofia reglementarii in materia răspunderii disciplinare a magistraților. Daca pana acum titularul acțiunii disciplinare era Inspecția Judiciara, de mâine se adăuga doi noi titulari ai acțiunii: Procurorul General si Președintele ICCJ. In cazul actiunilor pornite de ultimii doi rolul Inspectiei Judiciare devine formal deoarece Procurorul General si Presedintele ICCJ pot decide inceperea cercetarii disciplinare prealabile chiar in cazul in care Inspectia Judiciara propune contrariul (clasarea), respectiv sesizarea Sectiei de Judecatori sau a Sectiei de Procurori a CSM pentru exercitarea actiunii disciplinare. Toti titularii actiunii – Inspectia Judiciara, Procurorul General si Presedintele ICCJ – au dreptul de a contesta deciziile sectiilor CSM la Inalta Curte de Casatie si Justiție. Cand Presedintele ICCJ este titularul actiunii acest mecanism pune in discuție egalitatea de forte, inclinând balanța, cel putin aparent, in favoarea Presedintelui ICCJ.
3. Bugetul aferent cheltuielilor de personal si cel aferent “altor drepturi intrinsec legate de cele personal” trec de la Ministerul Justitiei la ICCJ. Pe langa problema de capacitate pe termen scurt care poate fi surmontata, este neclar ce acopera formularea intre ghilimele – daca aici se includ drepturile salariale obtinute prin hotarari judecatoresti este necesar sa se prevada si o etapizare a platii acestora, asa cum de altfel se intampla in prezent cand bugetul e administrat de Ministerul Justitiei. Altfel exista riscul unui impas bugetar.
4. Proiectele elimina INM-ul din procedura de promovare a judecatorilor la ICCJ si de asemenea exclude judecătorii ICCJ din procedura de evaluare periodica a judecătorilor.
5. Se elimina procedura de revocare a membrilor CSM de catre Adunarile Generale ale judecătorilor și procurorilor pe motiv de neîndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor.
6. Inspecția Judiciara pierde rolul de ordonator principal de credite si devine ordonator tertiar, bugetul fiind inclus in bugetul CSM.
7. DNA si DIICOT nu mai fac rapoarte de activitate separate trimise la Ministrul Justitiei si la CSM, ci trimit rapoartele doar la Procurorul General”, scrie aceasta.
Totodată, trei asociații ale magistraților arată că noile legi ale justiției promovate de ministerul Justiției nu aduc reforme noi, așteptate de sistemul judiciar, și că modificările nocive făcute în 2018 nu au fost înlăturate de noul proiect.
Concret, magistrații din Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată că proiectele lui Cătălin Predoiu „au păstrat multe din modificările aduse legilor justiției în anul 2018, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora”, se arată într-un comunicat de presă al celor trei asociații.
În plus, „nici pentru omisiunile și nici pentru noutățile din aceste proiecte nu se justifică care este intenția legiuitorului și nici dacă ea corespunde cu nevoile sistemului judiciar. Pentru aceste motive proiectele sunt opace, iar aplicarea lor este în multe situații imprevizibilă”, se mai arată în comunicat. În plus, „nici pentru omisiunile și nici pentru noutățile din aceste proiecte nu se justifică care este intenția legiuitorului și nici dacă ea corespunde cu nevoile sistemului judiciar. Pentru aceste motive proiectele sunt opace, iar aplicarea lor este în multe situații imprevizibilă”, se mai arată în comunicat.
Pe de altă parte, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, atrage atenția că justiția este o cărămidă fundamentală în construcția și dezvoltarea unui stat de drept, democratic.
„Nu am văzut forma finala a acestor proiecte de legi ( nu am fost consultata sau implicata in redactarea lor) deci nu comentez pe fond dar sper sa fie un pachet de legi care sa fie exclusiv in slujba cetățenilor cinstiți care așteaptă ca justiția să fie un serviciu public de calitate exclusiv in slujba lor, nu a șmecherilor sau a celor certați cu legea.. sper din suflet sa nu se adeverească ce citesc prin presa (sau din mesajele care le mai primesc inclusiv aici) si sa nu fie un ghiveci care sa facă mai mult rău decât bine! Si mai sper sa nu aibă soarta Codului Penal sau a Codului de Procedura Penala cu sute de articole declarate neconstituționale tocmai pentru ca au fost prost (ca sa nu spun direct neprofesionist) redactate!
Trebuie sa înțelegem odată pentru totdeauna ca justiția este o cărămidă fundamentala în construcția și dezvoltarea unui stat de drept, democratic!
Orice civilizație s-a dezvoltat prin respectarea si aplicarea legii, indiferent cine ești și ce funcție ocupi! Aceste principii si valori ar trebui sa se regăsească în pachetul legislativ privind legile justiției!”, a scris Birchall pe pagina sa de Facebook.
Importanța legilor justiției
Legile justiției sunt importante pentru traiectoria democrației românești. În prezent, România se află sub supravegherea instituțiilor europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), din cauza faptului că țara noastră nu are o justiție reformată. În trecut, Guvernul României a încercat de mai multe ori ridicarea MCV-ului, dar state importante precum Franța s-au opus, pe motiv că justiția din România nu este încă complet independentă de factorul politic.
În 2017, PSD a încercat modificarea legilor justiției, dar și-a atras critici atât din partea instituțiilor europene precum Comisia de la Veneția, cât și din partea opoziției parlamentare și extra-parlamentare din România. Potrivit acestora, legile justiției, în versiunea propusă de PSD nu conduceau la independența justiției, ci mai degrabă la o și mai mare ingerință a factorului politic. Noul pachet legislativ adoptat zilele acestea se dorește a fi ultimul episod din saga legilor justiției, dar în final, răspunsul instituțiilor europene va cântări decisiv în ridicarea MCV-ului pentru țara noastră.
