Ce părere au aplicațiile de AI, tip chatbot, despre cele mai importante evenimente din România și de pe scena politică internațională? Cât de bine informate și de obiective sunt aceste servicii online? Ziare.com a făcut testul.
ChatGPT a fost „pionierul” în privința serviciilor de inteligență artificială (chatbot) oferite gratuit publicului larg. După serviciul ce a fost lansat în noiembrie 2022, au fost scoase pe piață și altele: Gemini (martie 2023), Grok (noiembrie 2023) și DeepSeek (ianuarie 2025). În afară de ultimul menționat, creat de un chinez, Lian Wenfeng, șeful companiei High-Flyer, cu sediul la Hangzhou, toate celelalte au fost lansate de companii americane.
Serviciul chinezesc a devenit foarte cunoscut publicului larg la începutul anului 2025, în ianuarie, când au apărut informații potrivit cărora DeepSeek, aplicație care-și propune să rivalizeze cu ChatGPT, a fost de 20 de ori mai ieftin, din perspectiva punerii pe picioare a proiectului.
Gemini, de la Google, încă nu a reușit să devină un actor important, iar Grok, al lui Elon Musk, este promovat foarte activ de omul de încredere al lui Donald Trump, începând cu 2025.
Serviciile de AI, accesibile publicului larg, se află abia la începutul „revoluției tehnologice”, iar concurența este puternică. Oamenii au început să folosească serviciile de AI fie în scop personal, recreativ, pentru ponturi de rețete, filme, jocuri video sau obiective turistice, fie ca asistent pentru locul de muncă, studii ori pentru sumarizarea unor evenimente de actualitate, în detrimentul motoarelor de căutare – de exemplu, Google.
Modul în care aceste servicii de AI, sub forma unor „chatbots”, oferă soluții la solicitările utilizatorilor, le-ar putea oferi un avantaj sau un dezavantaj competitiv chiar pe termen mediu și lung. Ziare.com a făcut un test al aplicațiilor online al celor mai importanți jucători din domeniu: ChatGPT – de la Open AI, Gemini – de la Google, DeepSeek – de la High-Flyer și Grok – de la xAI. Temele puse pentru „dezbatere” au fost: alegerile prezidențiale din România, anulate, războiul din Ucraina.
1. Alegerile prezidențiale din România, din decembrie 2024, au fost anulate corect sau incorect?
ChatGPT (Open AI)
ChatGPT nu știe că alegerile au fost anulate.
„Până în martie 2025, nu există informații oficiale sau rapoarte că alegerile prezidențiale din România din decembrie 2024 au fost anulate. Totuși, pentru a verifica acest lucru, îți recomand să consulți surse oficiale și recente, cum ar fi site-urile guvernamentale sau agențiile de presă, deoarece situațiile politice se pot schimba rapid.
Dacă ai auzit de o astfel de anulare, ar putea fi legată de un eveniment specific sau de o decizie luată de autoritățile competente, care va fi explicată în detaliu în comunicările oficiale”.
Gemini (Google)
Gemini nu știe mai nimic despre alegerile anulate.
„Momentan, nu te pot ajuta cu aceste informații. Sunt instruit să ofer răspunsuri corecte, dar uneori pot să fac greșeli. Cât timp mă străduiesc să mă perfecționez în ceea ce privește discuțiile despre alegeri și politică, poți să încerci Căutarea Google”.
DeepSeek (High-Flyer)
DeepSeek are impresia că suntem în anul 2023.
„Până în octombrie 2023, nu au avut loc alegerile prezidențiale din România din decembrie 2024, deoarece aceasta este o dată viitoare. Prin urmare, nu se poate vorbi despre anularea lor, corectă sau incorectă.
Dacă aveți întrebări despre procesul electoral din România sau despre alegeri anterioare, vă pot oferi informații relevante. De asemenea, pentru detalii despre alegerile din 2024, este recomandat să urmăriți surse oficiale și știri de încredere pe măsură ce data se apropie”.
Grok (xAI)
Grok este informat și are o abordare obiectivă, cu părți pro și contra. Reacția Grok se aseamănă cu cea a unui analist uman, poziție prin care ridică semne de întrebare asupra proporționalității dintre sancțiune (anulare) și cauză (motivele invocate de CCR).
„Nu există un consens clar dacă anularea a fost corectă sau incorectă. Din punct de vedere legal, CCR avea autoritatea să intervină, iar motivele invocate (influență străină, nereguli grave) sunt teoretic suficiente pentru o astfel de decizie extremă.
Totuși, din perspectiva democratică și a percepției publice, lipsa probelor incontestabile și sincronizarea suspectă sugerează că procesul a fost gestionat defectuos, dacă nu chiar părtinitor.
Răspunsul final depinde de ce se ‘valorizează’ mai mult: protecția împotriva manipulării externe sau respectarea votului exprimat, chiar și într-un context potențial viciat. Până când investigațiile nu vor clarifica pe deplin amploarea interferenței, întrebarea rămâne deschisă dezbaterii”.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
