Skip to content
Politică

UPDATE EXCLUSIV Precizările suplimentare ale Preşedinţiei legate de alte subiecte din CSAT / Ce problemă nevralgică a fost discutată la cel mai înalt nivel de Iohannis şi mai mulţi demnitari-cheie

UPDATE 16:48

La solicitarea PSnews.ro, Administraţia Prezidenţială ne-a precizat că subiectele legate de proximitatea sudică a NATO s-au referit la Turcia şi la nordul Africii. Palatul Cotroceni nu a oferit detalii suplimentare.

Amintim că, marţi, Alianţa Nord Atlantică (reunită de urgenţă la Bruxelles, la cererea Turciei), s-a declarat în sprijinul dublei ofensive lansate de autorităţile de la Ankara împotriva rebelilor kurzi şi a  Statului Islamic. Presa franceză a relatat  guvernul islamo-conservator condus de Recep Tayyip Erdogan (acuzat multă vreme de îngăduinţă faţă de organizaţiile musulmane radicale ce luptă împotriva regimului din Siria al lui Bashar al-Assad) şi-a schimbat radical poziţia, mai ales în urma unui recent atentat sinucigaş comis de jihadişti în localitatea Suruç, de la frontiera cu Siria, soldat cu moartea unui soldat turc. Încă de vinerea trecută, armata turcă efectuează raiduri aeriene puternice asupra obiectivelor jihadiste din Siria. Mai mult: turcii au hotărât să le permită avioanelor americane folosirea bazei militare de la Incirlik, pentru raiduri în Siria şi Irak împotriva Statului Islamic.

În ceea ce priveşte nordul Africii, trebuie spus că, săptămâna trecută, Consiliul European a stabilit un nivel de 40.000 de persoane ce vor fi relocate în ţările Uniunii Europene, pe bază de voluntariat. Acţiunea este gândită pe o durată de doi ani, ca să diminueze presiunea creată de imigraţia în Grecia şi Italia. România s-a angajat, fără alte negocieri, să preia 1.705 de imigranţi, aflaţi deocamdată în taberele din Grecia şi Italia.

————————

Ce subiect nevralgic a fost discutat la cel mai înalt nivel de preşedintele Klaus Iohannis şi mai mulţi demnitari-cheie ai statului român.

La reuniunea de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pe ordinea de zi au figurat defrişările ilegale, considerate factori ce generează „riscuri şi vulnerabilităţi la adresa patrimoniului forestier naţional”, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

„În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, au fost analizate riscurile şi vulnerabilităţile la adresa patrimoniului forestier naţional, determinate de defrişările ilegale, cu impact major asupra climatului de afaceri şi, implicit, în planul prejudicierii bugetului general consolidat de stat”, arată documentul citat.

Alte subiecte au fost reprezentate de conflictul din Ucraina şi tensiunile din Balcani – mai precis, de „evoluţiile de securitate din proximitatea flancului estic al NATO, impactul regional şi consecinţele pentru România ale acestor evoluţii, precum şi preocupările mai ample la nivel aliat faţă de riscul escaladării situaţiei din proximitatea geografică sudică a Alianţei Nord-Atlantice”, mai transmite Preşedinţia.

În mai, presa a relatat despre confruntări armate în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo. Autorităţile din Macedonia au anunţat moartea a 8 poliţişti şi 14 atacatori în luptele purtate împotriva a peste 40 de presupuşi terorişti. Alţi 30 de reprezentanţi ai legii au fost răniţi în confruntările din Kumanovo, oraş situat la 40 de kilometri nord de capitala Skopje. Conflictul (ce a durat două zile) a implicat focuri de mitralieră şi chiar tiruri de rachete şi artilerie. În Kumanovo, trăiesc mulţi etnici albanezi, în principal musulmani, în timp ce populaţia Macedoniei este compusă în majoritate din creştini ortodocşi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *