Skip to content
Politică

Ce trebuie să facă România pentru a atrage cele 29,2 miliarde de euro din PNRR: Reformele așteptate de Comisia Europeană

Inquam Photos / Octav Ganea

Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, care se ridică la 29,2 miliarde de euro, o anvelopă financiară destinată reformelor și investițiilor care semnifică peste 10% din Produsul Intern Brut al țării. Practic, executivul european a dat undă verde circuitului decizional prin care Consiliul UE va aproba în termen de patru săptămâni acest plan fără precedent și prin care România va primi întâia tranșă de bani până la finalul acestui an, constând într-o pre-finanțare de 3,6 miliarde de euro, potrivit caleaeuropeana.

Care este ruta procedurală pentru ca fondurile să puse la dispoziția României pentru reforme și investiții?

Ca parte a procedurii după evaluarea pozitivă adoptată la 27 septembrie de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6-3,8 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această pre-finanțare, care provine deopotrivă din granturi și împrumuturi, va fi parafată prin semnarea unui acord financiar între Comisia Europeană și România.

Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Ulterior, România va putea solicita rambursări de sume alocate prin PNRR de până la două ori pe an în baza implementării țintelor și jaloanelor din planul aprobat. Mingea merge apoi în terenul Comisiei Europene care va trebui să pregătească în termen de două luni de la solicitarea României o evaluare preliminarii a cererii.

Procedura primirii sumelor solicitate se încheie cu o decizie a Comisiei Europene în acest sens, luând în considerare și opinia Comitetului economico-financiar.

© European Commission

Cum a primit planul României aceleași calificative precum cele ale Franței sau Germaniei?

Planul de redresare al României “este un plan foarte cuprinzător, foarte bun”, a declarat luni un înalt funcționar european, în cadrul unui briefing tehnic cu presa română. Evaluarea tehnică a primit și cea mai înaltă formă de aprobare politică din partea Ursulei von der Leyen, care a afirmat, la București că planul României “un plan foarte bun, orientat către viitor”.

Pentru a fi aprobate, este necesar ca PNRR-urile statelor membre ale UE să respecte 11 criterii, iar acestea să fie notate cu calificative A sau B, unde A înseamnă că un criteriu a fost respectat în mare măsură, B – un criteriu a fost respectat într-o măsură moderată. Cel de-al treilea calificativ (C – un criteriu nu a fost respectat deloc) ar fi atras neaprobarea planului.

Conform acestor 11 criterii, Comisia a trebuit să evalueze dacă: măsurile au un impact de durată; măsurile abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestor provocări; jaloanele și țintele care permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele și investițiile sunt clare și realiste; planurile îndeplinesc obiectivul de 37 % privind cheltuielile legate de climă și obiectivul de 20 % privind cheltuielile legate de digitalizare; planurile respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; planurile prevăd un mecanism adecvat de control și audit și o justificare plauzibilă a calculării costurilor.

România a primit zece calificative A, după cum a anunțat premierul Florin Cîțu, și un calificativ B. Asemenea Germaniei sau Franței, singurul calificativ B a vizat justificarea calculării costurilor.

© European Commission

O imagine de ansamblu asupra PNRR-ului României. Cum arată traseul de reforme și investiții pe care Bucureștiul va trebui să-l parcurgă

Cele zece calificative înalte de tip “A” reprezintă linia extrem de succintă a unui plan foarte cuprinzător. În urma evaluării respectării criteriilor de către Comisia Europeană și aprobării documentului final, PNRR-ul României așteaptă încheierea rutei procedurale pentru a demara traseul implementării țintelor, jaloanelor, reformelor și investițiilor.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la data de 2 iunie. Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte, care vor trebui îndeplinite pentru a primi cele 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 14,94 miliarde sub formă de împrumuturi.

© European Commission

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Asigurarea tranziției ecologice a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032, iar conductele noi de gaze vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

© European Commission

Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru:

modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro);

o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro);

construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro);

mobilitate urbană (1,8 miliarde de euro);

protecția mediului și a biodiversității (1,1 miliarde de euro);

producție de energie curată (855 de milioane de euro).

© European Commission

De altfel, România va putea finanța construcția de conducte de gaze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a decis că această investiție este de viitor, deoarece conductele vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen verde, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene, în briefingul de presă amintit anterior.

Un alt argument pentru susținerea investițiilor în gaz este legată de renunțarea treptată la cărbune. Executivul european a mai precizat că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

Asigurarea tranziție digitale a României: 21% dintre fonduri merg către digitalizarea administrației publice, conectivitate, e-sănătate și securitate cibernetică

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale.

© European Commission

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum:

digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro);

digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro)

implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro);

digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro);

securitatea cibernetică (172 de milioane de euro);

proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro);

conectivitate (94 de milioane de euro).

Articolul integral AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *