Este vorba de România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, cu menţiunea că Bulgaria declara anul trecut că se retrage din grup, fiind avantajată de prețul mic la floarea soarelui din Ucraina.
Comisia Europeană a promis încă de săptămâna trecută că va veni cu propuneri pentru a răspunde la problemele fermierilor din cele cinci ţări de graniţă ale Uniunii, însă sunt şanse aproape nule de a se găsi soluţii la solicitările agricultorilor legate de modificarea regulamentului privind rotaţia culturilor sau necultivarea a patru procente din terenurile fermelor. Bogdan Isopescu are detalii de la Bruxelles.
Săptămâna trecută, reprezentanţii Comisiei menţionau că vor pune pe masa Consiliului Miniştrilor Europeni ai Agriculturii anumite măsuri care să vină în sprijinul fermierilor din cele cinci state de graniţă, state a căror piaţa agricolă este influenţată negativ de exportul cerealelor ieftine ucrainene. Este vorba de România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, cu menţiunea că Bulgaria declara anul trecut că se retrage din grupul celor cinci pentru că este avantajată de aceste importuri ieftine, în special de volumul de floarea-soarelui ucrainean, de care au nevoie producătorii bulgari de ulei. Surse oficiale de la Bruxelles spun însă că executivul european nu va propune marţi absolut nimic concret. Propunerea pe care o face Comisia ar putea fi văzută exact pe dos de fermieri, şi anume Comisia va anunţa prelungirea facilităţilor pentru cerealele ucrainene cu încă un an, din iunie 2024 până în iunie 2025.
Însă pentru fermierii celor cinci state afectate, Comisia Europeană nu vine cu o propunere clară, ci doar va menţiona în textul documentului faptul că pentru aceste state ar putea emite în viitor anumite măsuri de salvgardare; şi asta doar dacă executivul european va constata în viitor influenţa negativă a exportului ucrainean. După exemplul de anul trecut, pentru a constata că exportul ucrainean are efecte negative în cele cinci state, aceste state vor fi obligate să prezinte mai întâi date despre aceste consecinţe, ceea ce înseamnă că măsurile vor fi luate după ce fermierii se vor fi confruntat deja cu pierderi, iar Comisia probabil va veni cu scheme de ajutor, tot ca anul trecut, ajutor despre care fermierii spuneau că este mai mic decât pierderile. În discuţie sunt în principal patru tipuri de culturi: grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. O altă problemă pentru care fermierii din 16 state de data aceasta, printre care şi România, aşteaptă rezolvare, este derogarea de la punctele 6 şi 7 ale Codurilor pentru Condiţii Bune Agricole şi de Mediu – GAEC, pe scurt. Acesta se referă la rotaţia culturilor şi la obligaţia de a lăsa patru procente nelucrate din suprafaţa totală a unei ferme. Este chestiunea pentru care fermierii români cer, prin vocea ministrului român, demisia comisarului european, dacă problema nu este rezolvată.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
