Skip to content
Economie

Ce variante are România în cazul în care Putin opreşte livrarea de gaze

Inquam Photos/Octav Ganea

Există mai multe scenarii care pleacă de la ideea că fie se poate produce oricând o întrerupere a livrării de gaze naturale, fie că se poată produce o sistare voită din partea furnizorilor sau o autosistare din partea consumatorilor, a afirmat Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit acestuia, primul scenariu este realizat de think-tank-ul Aurora şi se referă la posibilitatea ca în anul 2022 să fie redus consumul în industrie şi în reţea cu 12 miliarde metri cubi, luând în calcul finalizarea unor proiecte din domeniul eficienţei energetice, trecerea industriei pe alte surse regenerabile şi reintroducerea în circuitul energetic a cărbunelui şi componentei nucleare.

Toate aceste lucruri ar duce la o reducere cu 33 miliarde metri cubi a gazelor importate din Rusia, iar importul de LNG ar duce la încă o reducere de 31 miliarde metri cubi. Dacă adăugăm şi suplimentarea cantităţilor de gaze produse cu 5 miliarde metri cubi în Norvegia, 11 miliarde metri cubi în Africa de Nord, şi suplimentările din SUA şi Canada, dependenţa de Rusia s-ar reduce la 22 miliarde metri cubi în 2022 şi 25 miliarde metri cubi în 2023„, a spus Dumitru Chisăliţă.

Un alt studiu realizat de thin-tank-ul belgian Bregel arată că se pot disponibiliza 100 miliarde metri cubi de gaze prin redeschiderea centralelor pe bază de cărbune, redeschiderea centralelor nucleare, prin suplimentarea producţiei pe baza unor noi zăcăminte sau prin intermeriul unor alte conducte. Studiul arată că astfel în 2022 şi 2023 se poate acoperi necesarul energetic al Europei fără a mai apela la importul de gaze naturale din Federaţia Rusă.

Dumitru Chisăliţă a precizat: „Calculul făcut de noi pleacă de la o situaţie a balanţelor pe datele care exista, pe creşterea depozitării în terminalele LNG, care în momentul de faţă pot înmagazina 227 miliarde metri cubi, dar care anul trecut au înmagazinat doar 99 miliarde metri cubi. Creşterea capacităţilor de transport şi de folosire a acestor terminale ar putea aduce un aport suplimentar la nivelul Europei.

Cantitatea de gaze ce poate fi importată din Norvegia, Africa de Nord şi zăcămintele suplimentare ar putea merge la 39-40 miliarde metri cubi şi cu cele 105 miliarde metri cubi disponibile suplimentar pe LNG din SUA şi Canada, s-ar putea asigura teoretic balanţa pentru acoperirea necesarului de gaze naturale al Europei.

Pentru acest lucru însă este nevoie de o abordare corectă şi constructivă faţă de viitorul aprovizionării cu gaze a României şi a Europei. Consider că o abordare unitară la nivelul Europei este de dorit pentru a trece cu bine de ceea ce se întâmplă în momentul de faţă. Din păcate, e puţin probabil să se întample acest lucru ţinând cont de interesul diferit al multor ţări care au contracte pe termen lung cu preţuri mult inferioare faţă de cele actuale de pe bursă. Deşi la nivelul Uniunii Europene mixul energetic se bazează pe petrol şi gaze naturale şi s-a dezvoltat mult sectorul regenerabilelor, întreaga zonă este încă tributară resurselor neregenerabile. Trebuie să înţelegem că dezvoltarea componentei nucleare şi a surselor regenerabile sunt necesare, în acest context în care, la nivel global dependenta UE de importuri fără nuclear este de 58,5%, iar cu nuclear de 70%. Mai mult, dependenţa UE faţă de Federaţia Rusă este de 25% fără componenta nucleară şi de 27,2% cu componenta nucleară, ceea ce reprezintă o dependenţă îngrijorătoare„.

Chisăliţă a menţionat că, în ciuda faptului că nu avem un terrminal de gaz natural lichefiat (LNG) la Marea Neagră, nu ne opreşte nimic să rezervăm capacităţi în alte terminale europene, aşa cum face de ani buni Ungaria, care a rezervat capaictăţi în Grecia şi în Croaţia, scrie adevarul.ro.

Există terminalul din Grecia şi avem pe teritoriul ţării noastre fosta conductă Transit 3 care nu mai e folosită, care traversează România, Bulgaria şi Grecia şi prin care, pe timpuri, erau aduse gaze din Federaţia Rusă. Conducta respectivă este în regim reverse flow, adică poate aduce gazele şi către nord, din Grecia. Asta înseamnă că noi, fără să apelăm la noua conductă care va interconecta Bulgaria şi Grecia, putem aduce gaze naturale din Grecia.

O altă soluţie era să aducem gaze lichefiate dinspre Turcia, pe vechea conductă Transit. A treia varianta era ca Turcia să faca transporturi cu metaniere de mici dimensiuni între terminalele lor de LNG, care să ajungă în România„, a spus Dumitru Chisăliţă, care a arătat că soluţiile respective trebuie luate în considerare atât timp cât extragerea gazelor din zona Neptun Deep din Marea Neagră va fi posibilă abia în cinci ani şi cât activitatea în acest domeniu a companiei Black Sea Oil&Gas trenează din anumite considerente.

Trebuie să ne concentrăm pe reducerea cantităţilor de gaze folosite astăzi în România, pe suplimentare şi pe ce avem nevoie. Există posibilitatea să apelăm la o cantitate importantă din sondele închise sau de la cele care nu sunt puse în producţie deoarece nu sunt conectate la sistemele de transport. Aceste sonde pot duce la suplimentarea producţiei şi la reducerea importurilor de gaze naturale, care anul trecut au fost de 29%, adică 3,2 miliarde metri cubi. Aşa importurile se vor reduce la 15%.

Sondele respective stau de ani de zile deoarece producătorii nu pot trece cu conductele pe terenurile unor cetăţeni. Problema nu e a producătorilor de gaz, ci ţine de abordarea proastă a legislaţiei din România, un exemplu în acest sens fiind situaţia de la Caragele. Din păcate de această situaţie legislativă incertă profită tot felul de oameni. În acest moment, sondele care stau nelegate la conducte ar putea reduce cu 7-8% importurile de gaze naturale în ţara noastră.

Nu le putem lega pentru că sunt persoane care vor unu sau două milioane de euro pentru a permite accesul. Consider că statul poate rezolva legislativ această problemă. Am putea rezolva rapid problema accesului la teren şi putem reduce cu 15% importurile comparativ cu anul 2021„, a mai arătat Dumitru Chisăliţă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *