Pe măsură ce discuțiile privind pacea în Ucraina avansează, viitorul președintelui Volodimir Zelenski pare tot mai incert. Acordurile propuse de SUA arată că Zelenski nu va mai rămâne președinte dacă se va ajunge la un acord de pace, însă scandalurile de corupție arată că președintele ucrainean are și probleme interne. Negocierile dintre americani și ucraineni se îndreaptă tot mai mult spre o cedare de teritorii.
Alegerile din Ucraina, un punct important al negocierilor
Vladimir Putin a declarat de mai multe ori că mandatul lui Volodimir Zelenski a expirat în 2024 și acesta nu ar mai fi un președinte legitim. Putin a ridicat și o problemă a legalității, în cazul semnării unui acord, întrebându-se ce legitimitate poate să aibă o semnătură a lui Zelenski, aflat în afara mandatului constituțional. Ținând cont că Ucraina este în război, organizarea alegerilor nu putea să aibă loc în 2024 și mandatul a fost extins potrivit prevederilor constituționale. Putin o știe foarte bine, dar asta nu-l împiedică să conteste legitimitatea Kievului.
Primul plan prezentat de administrația Trump preciza că alegerile din Ucraina vor fi organizate în 100 de zile de la semnarea acordului de pace. Ulterior, reprezentanții SUA s-au întâlnit, la Geneva, cu liderii UE și cu ucrainenii pentru a discuta un nou plan, de doar 19 puncte, unde organizarea alegerilor era menționată „în cel mai scurt timp”.
În weekend, reprezentanții SUA și Ucrainei s-au întâlnit din nou, la Miami, pentru a discuta o nouă înțelegere. Potrivit informațiilor, SUA insistă ca Volodimir Zelenski să-și dea demisia, după semnarea acordului, și organizarea alegerilor să aibă loc în cel mult 100 de zile de la semnarea acordului.
Scandalul de corupție slăbește autoritatea lui Zelenski
Președintele Ucrainei este într-o poziție extrem de dificilă pe plan extern și situația devine la fel de dificilă și pe plan intern. Un uriaș scandal de corupție a izbucnit în Ucraina, după ce în urmă cu câteva luni Zelenski încerca să controleze sistemul de justiție. Magistrații au ajuns cu acuzații și arestări până la cei mai fideli oameni ai președintelui.
Andrii Yermak și-a dat demisia din funcția de șef de cabinet al președintelui Zelenski. Acesta era considerat „mâna dreaptă” a președintelui și cel mai apropiat colaborator al acestuia. Yermak este implicat în ancheta procurorilor anticorupție, după ce alte 8 persoane au fost puse sub acuzare. Acest grup de corupție ar fi condus de Timur Mindich, un om de afaceri foarte apropiat de Zelenski, potrivit anchetatorilor. Mindich a fugit din țară, iar președintele își vede prăbușit grupul de apropiați.
„Ali Baba (n.r. Yermak) organizează ședințe și atribuie sarcini agențiilor de aplicare a legii pentru a se asigura că aceștia îi persecută pe detectivii NABU și pe procurorii anticorupție”, au arătat anchetatorii.
Mass media și societatea civilă devin tot mai critice la adresa grupului Zelenski. Jurnaliștii ucraineni nu sunt fericiți nici cu trimiterea lui Rustem Umerov la negocierile cu SUA, mai ales că acesta are mai multe case de lux în SUA și toate nedeclarate la fisc.
Pierderea teritoriilor, greu de digerat la Kiev
Zelenski are mari probleme și pe front, pentru că Ucraina își apără teritoriul tot mai greu, iar în 2026 există riscul ca UE să nu mai găsească bani.
Planul lui Donald Trump preciza că Rusia va primi Donbass (cu regiunile Donetsk și Lugansk), Crimeea și o parte din Herson și Zaporojie. SUA ținea cont de realitatea de pe front, iar Rusia trebuia să renunțe la o parte din teritoriile Herson și Zaporojie, pe care nu le-a ocupat complet. O mare dispută a fost pe o mică zonă din Donetsk, unde armata Ucrainei are ultima fortăreață. Acea zonă este strategică pentru Kiev, pentru că în ultimii ani a investit foarte mult pentru apărarea în Donbass. Dacă renunță la acea fortăreață, va trebui să organizeze o nouă linie defensivă pe alte teritorii și asta necesită timp și foarte mulți bani.
Planul propus de UE scotea din discuție recunoașterea teritoriilor și le lăsa pentru următoarea etapă. Moscova a transmis de mai multe ori că va exista o încetare a focului doar dacă SUA și UE vor recunoaște teritoriile ocupate de ruși, în special tot Donbassul.
Discuțiile de la Miami nu au evidențiat dacă Ucraina este de acord să piardă teritoriile. Mai multe surse americane au transmis că mai este nevoie de „multe negocieri” pentru a ajunge la un acord cu Ucraina. Americanii joacă rolul de mediatori între Ucraina și Rusia și le cer ucrainenilor să accepte un compromis pentru pace.
Steve Witkoff, trimisul lui Trump, va merge marți la Moscova pentru a discuta cu liderul rus. Astăzi, Zelenski este la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Witkoff va trebui să-l informeze pe Putin ce au negociat SUA și Ucraina și ce propunere au pentru acord, iar Zelenski probabil va face același lucru în Franța.
Recunoașterea teritoriilor și alegerile în Ucraina sunt două puncte fundamentale pentru Rusia. Dacă Putin nu va primi o propunere care să-l satisfacă, atunci războiul va merge mai departe. Liderul de la Moscova a precizat că operațiunea specială va continua până când își vor atinge obiectivele ori la masa negocierilor, ori militar. Este foarte prematur să vorbim de un acord de pace, ținând cont de uriașele diferențe de pe masă. SUA ar vrea pacea, dar Rusia temperează discursul și spune că e o bună bază pentru negocieri mai ample. Ucraina se îndreaptă mai mult spre o încetare a focului decât spre un acord final.
Noile alegeri, moment decisiv pentru Ucraina
Zelenski este pus într-o situație dificilă, pentru că în momentul în care va accepta pierderea teritoriilor va fi înlăturat de la putere. Chiar și acum suferă în sondaje, iar scandalul de corupție va fi o problemă de imagine.
Ucraina va fi fragilă, divizată, măcinată de scandaluri de corupție, societatea civilă și cetățenii își vor pierde încrederea în instituții, iar noile alegeri pot fi o pradă ușoară pentru Rusia. Moscova nu are pretenția să ocupe militar toată Ucraina și îi va fi suficient să aibă un apropiat la Kiev, în funcția de președinte al țării.
Pentru Zelenski se conturează tot mai mult scenariul exilului, i-ar fi greu să rămână în siguranță în Ucraina. Una dintre țări va trebui să-și ia responsabilitatea pentru protecția lui Zelenski, care va trăi toată viața cu teama de o operațiune a rușilor. Ținând cont de prietenia sa cu Macron, Franța ar putea fi acea țară care să-l protejeze pe Zelenski, după cum precizau și jurnaliștii americani, în februarie 2025, în urma unor informații de la Washington.
Obiectivul SUA va fi acela de a asigura o tranziție liniștită și sigură după demisia lui Zelenski, iar Rusia va încerca să provoace haosul și să destabilizeze pentru a-și crește influența la Kiev. Chiar dacă armele pe front vor lua o pauză, războiul pentru Ucraina va continua la nivel politic și prin spionaj. Trebuie ținut cont de faptul că negocierilor sunt abia la început și multe condiții pot nemulțumi Moscova sau Kiev. Singura salvare pentru Zelenski este o intervenție militară din partea unui stat NATO, ceea ce pare improbabil acum.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
