Principala sursă a problemelor financiare pentru două treimi (70%) dintre respondenţii la un sondaj realizat de CURS o reprezintă utilitățile, în timp ce preţurile la alimente şi medicamente sunt indicate de 54% dintre aceştia.
De asemenea, conform sondajului CURS, realizat în luna iulie, la cererea Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, ratele la credite sunt indicate de 51% dintre respondenţi, iar 40% au indicat costurile cu combustibilul şi transportul drept sursa care le afectează cel mai mult cheltuielile. 15% din cei chestionaţi au spus că nu au probleme financiare.
În ceea ce priveşte modul în care respondenţii încearcă să gestioneze sau să rezolve problemele financiare generale (nu doar cele cu banca), datele relevă că 55% dintre ei au redus cheltuielile asociate consumului de alimente, utilităţi şi vacanţe, în timp ce 29% economisesc şi îşi fac un fond de rezervă sau de urgenţă.
De asemenea, 26% dintre respondenţi spun că şi-au luat un job în plus pentru a face faţă problemelor financiare, iar pentru 20% informarea şi auto-educaţia reprezintă una dintre soluţiile folosite pentru rezolvarea problemelor financiare, se menţionează într-un comunicat al CSALB.
Majoritatea respondenţilor (76%) au spus că nu au avut probleme în relaţie cu creditorii în perioada 2022-2023,. 13% dintre români au afirmat că au avut probleme în trecut cu băncile, dar acum nu mai au, iar 6% că se confruntă cu probleme şi în prezent. În perioada 2022-2023, 3% dintre consumatori au avut sau au probleme cu IFN-urile.
În raport cu băncile/IFN-urile creditul de consum sau creditul de nevoi personale reprezintă principala sursă de probleme pentru 54,3% dintre respondenţi, în timp ce creditul ipotecar sau imobiliar (cu garanţie imobiliară) reprezintă principala sursă de probleme pentru 24,1% dintre ei.
În ceea ce priveşte modul în care respondenţii (care au avut probleme în relaţia cu banca sau IFN-ul în perioada 2022-2023) şi-au rezolvat aceste probleme, 33% au reuşit să refinanţeze, să restructureze sau să reeşaloneze creditul, 17% au trecut de la ROBOR la IRCC, în timp ce 16% au trecut de la dobândă variabilă la dobândă fixă. O pondere importantă (13%) o reprezintă cei care au încercat/reuşit să negocieze cu banca/IFN-ul în cadrul CSALB atunci când au întâmpinat o problemă în relaţie cu instituţia de credit.
„Sondarea opiniei publice este unul dintre cele mai importante instrumente pe care îl putem folosi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor de servicii financiare. Analiza oferită de CURS, o instituţie prestigioasă în sondarea opiniei publice, reflectă modul în care românii au reacţionat la problemele financiare cu care s-au confruntat în ultimii doi ani. Din fericire, trei sferturi dintre consumatori nu au avut nicio problemă cu băncile sau IFN-urile în ultimii doi ani, deşi ratele la credit sunt pe locul trei, după scumpirea utilităţilor şi a alimentelor, în ceea ce priveşte sursa problemelor financiare cu care se confruntă românii. Acest lucru arată că, în faţa dificultăţilor generate de creşterea costului vieţii, consumatorii s-au grăbit să caute soluţii, nu ţapi ispăşitori. Fie că şi-au refinanţat creditele, au modificat anumiţi parametri contractuali, trecând de la dobânda variabilă la cea fixă ori de la indicele ROBOR la IRCC, consumatorii de produse şi servicii financiare s-au implicat activ în reducerea ratelor la credite. Ne bucură faptul că soluţia negocierii cu banca sau IFN-ul, prin intermediul CSALB, este pe lista celor mai importante opţiuni pe care le-au avut consumatorii în depăşirea acestei perioade dificile”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB.
El a semnalat că, până la începutul lunii septembrie, peste 2.000 de consumatori au solicitat prin intermediul CSALB o negociere cu banca sau IFN-ul pentru rezolvarea problemelor din contractele aflate în derulare. Până în prezent, băncile au acceptat să intre în peste 520 de negocieri, iar IFN-urile doar în patru. În afară de aceste negocieri, în aproape 400 de cazuri mai simple din punctul de vedere al problemelor reclamate, părţile s-au înţeles direct, după sesizarea CSALB. Majoritatea acestor înţelegeri directe (aproximativ 260 de cazuri) sunt preferate de IFN-uri.
Date despre sondaj
Centrul de Sociologie Urbană şi Regională a realizat cercetarea cantitativă în perioada 12-25 iulie 2023, la cererea CSALB, pe un eşantion de 1.067 de respondenţi care sunt decidenţi sau co-decidenţi în ceea ce priveşte relaţia cu banca în gospodăria lor.
Metodologia utilizată se bazează pe un univers de eşantionare format din gospodării în care cel puţin un membru al familiei a avut o relaţie cu o bancă în ultimele 24 de luni.
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/-3% la un nivel de încredere de 95%.
Culegerea datelor s-a realizat prin interviu faţă-în-faţă, la domiciliul respondenţilor. Validarea eşantionului s-a realizat pe baza ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele colectate nu au fost ponderate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
