Curtea Europeană a organizat o sesiune de întrebări și răspunsuri, după decizia prin care a respins cererea lui Călin Georgescu prin care a contestat anularea alegerilor prezidențiale din România din data de 8 decembrie 2024. Reprezentanții Curții subliniază că nu era în atributul său să se pronunțe pe o astfel de speță, deoarece „nu se referea la un proces, astfel că această plângere era inadmisibilă pentru că nu era relevantă pentru fapte.
Reprezentații Curții au vorbit despre modul în care Călin Georgescu a depus plângerea la CEDO, chiar dacă nu este în competența instituției să se pronunțe pe o astfel de speță. Redăm mai jos sesiunea de întrebări și răspunsuri puse la dispoziție de către biroul de presă a Curții:
Întrebare: A anulat Curtea Europeană alegerile din România?
Răspuns: Nu. Curtea Constituțională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidențiale deoarece a constatat că au existat nereguli la vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare decizie.
Întrebare: Așadar, cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?
Răspuns: Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidențiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere) că
decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale a fost nedreaptă față de el.
Întrebare: Curtea Europeană a fost de acord cu decizia Curții Constituționale?
Răspuns: Curtea Europeană nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituțională. Curtea Europeană a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din
țară, nu Președinția; prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum garantat de Convenția Europeană, nu se aplica în acest caz.
Întrebare: Ce spune dreptul la alegeri libere?
Răspuns: Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) prevede că statele trebuie „să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, acesta se aplică numai alegerilor pentru o legislativ, nu și la alegerile prezidențiale.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
