Skip to content
Politică

Cele 3 capcane din actul adiţional al coaliției: Cum ar putea genera noi conflicte documentul menit să împace partidele aflate la guvernare

Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
" "

PNL, USRPLUS și UDMR au ajuns, marți seară, la un nou acord în ceea ce privește viitorul relației pe care cele trei partide au stabilit-o în urmă cu câteva luni, atunci când au decis să preia guvernarea. După controversele generate de demiterea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății, PNL, USRPLUS și UDMR au decis asupra unor noi principii pe baza cărora coaliția să funcționeze în continuare, acestea fiind stabilite clar în documentul intitulat „Act adițional la Acordul de Guvernare din 21 decembrie 2020”.

Una dintre prevederile incluse în document se referă la faptul că „prerogativa constituțională a prim-ministrului privind trimiterea cererii de revocare a unui ministru către Președinte se exercită după informarea prealabilă a formațiunii care l-a propus pe ministru, pe baza unor argumente cuprinse într-o evaluare obiectivă făcută de premier și după o dezbatere în coaliție”. Mai exact: liderilor partidelor li se oferă, începând de marți, posibilitatea de a se opune remanierii unui ministru invocând „o evaluare subiectivă” din partea premierului și astfel se poate ajunge în orice moment într-o situație precum cea generată de demiterea lui Vlad Voiculescu.

" "
" "

Premierul Florin Cîțu nu va mai avea nici atribuția exclusivă de evaluare a miniștrilor, așa cum era până acum. Începând de marți seara, miniștrii lui Florin Cîțu vor intra la judecata partidului, în actul adițional stipulându-se faptul că „performanța ministerială este evaluată periodic având ca reper programul de guvernare votat de Parlament și deciziile de parcurs, ulterioare, ale Coaliției de guvernare, iar performanța guvernului va fi evaluată periodic în cadrul Coaliției de guvernare”.

Tot în actul semnat de liderii partidelor marți seara este inclusă prevederea potrivit căreia „în lipsa consensului în Coaliție pe anumite proiecte legislative sau pe alte teme decât cele cuprinse în programul de guvernare, grupurile parlamentare ale partidelor componente pot acționa în afara Coaliției, cu anunțarea prealabilă a partenerilor, și după refuzul lor de a susține respectivele inițiative”. Practic, partidele de coaliție pot fi rivale în Parlament ”în lipsa consensului”, deși agenda parlamentară și deciziile de vot în Parlament urmează prioritățile din programul de guvernare. Un alt punct care ar putea genera un nou conflict între PNL și USRPLUS, pornit de această dată din forul legislativ.

Un alt „punct fierbinte” introdus în document îl reprezintă comunicarea publică pe care liderii celor trei partide o vor adopta de-acum încolo. „Coaliția, prim-ministrul și membrii guvernului își asumă să nu adopte poziții publice prin care să submineze activitatea și agenda guvernamentală și a membrilor guvernului. Comunicarea publică se va face în spirit de susținere reciprocă și solidaritate”, se precizează în document. Nu este clar, însă, ce se va întâmpla în cazul în care membri ai partidelor vor veni cu poziții contradictorii pe anumite subiecte, dat fiind faptul că adevăratele premise ale conflictului politic rămân în continuare aceleași. PNL și USRPLUS se află într-o dublă competiție, atât în interiorul lor, cât și între ele.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *