Skip to content
Politică

Cele mai importante reforme promise de Guvern în fața Comisiei Europene: pensii, taxe, educație și bani pentru companii private

Inquam Photos/Octav Ganea

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) a devenit un plan național al reformelor, iar Guvernul își asumă mari promisiuni atât în fața cetățenilor, cât și în fața Comisiei Europene. În doar 5 ani, Guvernul condus de Florin Cîțu vrea să construiască și să schimbe ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani.

Marea provocare pentru Guvern este reforma sistemului de pensii, dar nu are în vedere eliminarea pensiilor speciale. Guvernul promite în PNRR: „Pensiile speciale sunt limitate la nivelul permis de Constituție”. În Constituție nu scrie în niciun caz „nivelul permis”, dar art. 47 prevede: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.” Curtea Constituțională a respins toate propunerile de eliminare sau reducere a pensiilor speciale, deci există toate premisele să facă același lucru în continuare.

Guvernul anunță că va introduce o nouă formulă pentru calculul pensiei „bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii”, doar că pensionații speciali își primesc pensiile pe baza altor legi speciale. Guvernul nu precizează dacă acest principiu al contributivității se va aplica și pensionarilor speciali din magistratură, servicii secrete, armată și poliție. Pentru a recalcula pensiile, vor fi angajate 1.000 de persoane în Casele Naționale de Pensii. În același timp, Guvernul își face planuri pentru România anului 2090, de parcă asta era marea problemă în prezent, nu inegalitățile din sistemul de pensii (foto mai jos).

În următorii ani este programată o creștere a pensiilor mici: „Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.”

În cele 1.300 de pagini, Guvernul repetă de mai multe ori aceeași idee și chiar aceleași paragrafe, probabil doar ca să arate că a muncit mult la un proiect plin de cuvinte și cu foarte puține măsuri concrete.

Taxe, ANAF și bani pe culoare politică

Guvernul se angajează să crească veniturile colectate, ceea ce înseamnă că ori va face o reformă pentru a recupera banii pe care îi datorează contribuabilii, ori va crește taxele.

– „creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020;

– reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020.

– 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF

– 500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV”

Digitalizarea ANAF și a vămilor sunt promisiuni vechi, pe care le-a spus fiecare Guvern. Simpla digitalizare a ANAF nu va ajuta la creșterea încasărilor, dacă nu este combătută evaziunea fiscală și dacă ANAF nu ia măsuri pentru a recupera prejudiciile sau datoriile.

În PNRR, Guvernul promite înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, care va fi o instituție politică pentru sifonat banii către mediul privat. Această bancă va avea marea misiune de a direcționa banii statului către diferite firme private.

După înființarea sa, obiectivele Băncii vor fi:

– promovarea dezvoltării economice și a competitivității;

– accesul la finanțare pentru proiecte de infrastructură viabile din punct de vedere economic,inclusiv în perioadele de dezintermediere financiară;

– asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri;

– îmbunătățirea absorbției fondurilor UE și a mecanismelor aferente;

– funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor;

– să acționeze ca intermediar financiar cu rol de atragere a altor resurse private

– furnizarea de servicii de consultanță și asistență tehnică”.

Banca Națională de Dezvoltare pare doar o sursă de venit pentru mediul privat, controlată de partidele politice, de unde fiecare guvern își va atrage susținerea mediului de afaceri. Niciunul dintre obiectivele sale nu se bazează pe vreo nevoie acută în România.

Educație și impactul PNRR

În domeniul educației, reformele vizează „creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar”, dar și o reformă în privința examenelor. „Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic”, promite Guvernul în PNRR.

În următorii 5 ani, ar urma să apară în România 50 de școli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de lectură, 20.000 de locuri noi de cazare în campusuri universitare.

PNRR-ul scris de România este ca o promisiune de campanie electorală, cu mesaje lipsite de sens precum „Depinde numai de noi. Putem!”.

Guvernul estimează că PNRR ne va ajuta să creștem numărul de salariați cu circa 300.000, în următorii 5 ani. Impactul este mic față de așteptările pe care le avem cu toții. Țara noastră are nevoie de forță de muncă mai ales în domeniul construcțiilor, unde există deja un mare deficit. Rata șomajului va scădea de la 4,9% la 3%, abia în 2026, dar această scădere poate fi influențată de o mulțime de alți factori, nu doar de PNRR.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *